Academia Română, prin Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” Craiova; Universitatea din Craiova – Facultatea de Ştiinţe Sociale, Societatea de Ştiinţe Istorice din România – Filiala Dolj şi Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Institutul de Cercetări Istorice „Pr. Dumitru Bălaşa”- Râmnicu-Vâlcea au omagiat, ieri, pe unul dintre cei mai prolifici istorici pe care i-a dat Oltenia – prof.univ.dr. Dinică Ciobotea. Evenimentul a fost marcat şi prin lansarea cărţii cu titlul „Istoricul Dinică Ciobotea la 70 de ani”, semnată de un colectiv numeros. Aşadar, un volum impresionat, la care au lucrat zeci de autori; o sală arhiplină, cu reprezentaţi ai lumii culturale din Dolj, Mehedinţi, Vâlcea şi Gorj, ce au colaborat de-a lungul vremii cu reputatul om de carte – au fost doar câteva dintre elementele care au dat o încărcătură emoţională şi spirituală adecvată unui eveniment de o asemenea anvergură.
Începând cu ora 11:00, ieri, Universitatea din Craiova a găzduit o manifestare aparte, cu o simbolistică remarcabilă: aniversarea a 70 de ani, a reputatului istoric craiovean, prof.univ.dr. Dinică Ciobotea. Cadrul festiv a fost dublat de profunzimea intelectuală a celor prezenţi, cadre universitare, cercetători, muzeografi. O sală foarte mare s-a dovedit a fi, în cele din urmă, neîncăpătoare pentru toţi cei care au dorit să fie prezenţi la omagierea unui iubitor al Istoriei, şi al Cărţii, în general. Poate, cel mai prolific istoric pe care l-a dat centrul universitar craiovean în ultimele decenii.
Mai întâi de toate, Omul, apoi magistrul!
„Cuvintele sunt reprezentative pentru cel pe care îl omagiem astăzi, cuvinte care echivalează cu acordarea unui titlu de doctor honoris causa” a dorit să afirme conf.univ.dr. Constanţiu Dinulescu, dând anterior citire unui laudatio semnat de jurnalistul Mircea Canţăr în onoarea istoricului aniversat şi publicat în ediţia de ieri a cotidianului „Cuvântul Libertăţii”. „Istoricului Ciobotea Dinică, fiul unui moşnean din Secu de Dolj, devenit cercetător, profesor universitar, dar mai ales Om!” au fost cuvintele-titlu, prin care Mircea Canţăr a sintetizat, cu profunzimea-i cunoscută, destinul fericit al celui ce avea să devină, printr-o muncă asiduuă, unul dintre cei mai respectaţi istorici ai Craiovei şi, prin aceasta, ai României.
În sală au fost prezenţi oameni de cultură din Oltenia, dar şi din restul ţării; printre aceştia: Radu Ştefan Vergatti, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România; reprezentaţi ai Arhivelor Naţionale – filialele din Oltenia, generalul de brigadă dr. Constantin Florea, Inspector şef al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Dolj, generalul (r.) Ion Pâlşoiu, foştii decani de la Istorie şi Teologie: prof.univ.dr. Vladimir Osiac şi pr. lect.univ.dr. Ion Resceanu.
Zona Olteniei aproape că nu mai are secrete
„Dacă ar măsura cineva, câtă inteligenţă este prezentă aici, cred că s-ar prăbuşi sala. Uitaţi-vă la domnul profesor! Îi daţi 70 de ani?! Când am venit în anul 2000, ca asistent, la catedra de Istorie şi Domnia Sa era conferenţiar, am avut prilejul să văd OMUL Dinică Ciobotea. Un om gata să împărtăşească cunoştiinţele acumulate, cu mult umor. Este unul dintre cei mai prolifici istorici. Aproape că, zona Olteniei nu mai are secrete pentru domnia sa. A abordat mai toate subiectele, inclusiv pe cele cu tentă religioasă” a dorit să precizeze prof.univ.dr. Sorin Damean, decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale din cadrul Universităţii din Craiova.
Ca o destăinuire făcută auditoriului, tot acesta a mai relatat că a avut prilejul să meargă, alături de istoricul Dinică Ciobotea, în nordul Olteniei şi să afle detalii minunate despre lăcaşele de cult din această zonă miraculoasă. Greutatea operei celui aniversat, ieri, este dată, mai afirma decanul Sorin Damean şi de faptul că „argumentaţia domniei sale are la bază studii de documente vechi, medievale, scrise în limba slavonă”. Nu a fost omisă nici referirea la încorsetările legislative din ţara noastră, cele care au făcut ca, la împlinirea vârstei de 65 de ani, universitarul de mare calibru, Ciobotea Dinică, să părăsească colectivul universitar, iar „noi să nu mai beneficiem de expertiza sa”, a punctat prof.univ.dr. Sorin Damean.
Îndemnat să scrie o Istorie a Valahiei Mici
Una dintre personalităţile ce au dorit să-l omagieze pe Dinică Ciobotea a fost Radu Ştefan Vergatti, membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. „Îi doresc să meargă mai departe pe acest drum sinuos şi să facă ceea ce ar fi trebuit să facă istoricii: să scrie o Istorie a Valahiei Mici, care este o zonă mirifică a României”, a spus academicianul Radu Ştefan Vergatti.
Domnia Sa a precizat, printre altele, în volumul omagial „Istoricul Dinică Ciobotea la 70 de ani” şi prima impresie pe care i-a făcut-o istoricul nostru craiovean. Avea se se întâmple, atunci când fostul său profesor Titus Georgescu fusese numit Rector al Universităţii din Craiova şi i-a prezentat imediat câţiva tineri cu perspective pentru a revigora învăţământul universitar craiovean. „Între ei se remarca unul cu trăsături tipic olteneşti. Nu era prea înalt, avea capul brahicefal, cu ochii vii, strălucind de inteligenţă, trupul voinic mărginit de membre puternice. Îţi evoca, parcă, imaginea unui dac coborât de pe Columna lui Traian … Mi s-a spus că numele lui era Dinică Ciobotea”, a evidenţiat acad. Radu Ştefan Vergatti.
Îi leagă decenii întregi de prietenie
Aşa cum era de aşteptat, după mesajele înaltelor feţe bisericeşti, primul care îşi prezintă omagiul, la adresa istoricul şi universitarului aniversat ieri, în volumul editat şi prezentat cu ocazia evenimentului, este directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” al Academiei Românie, prof.univ.dr. Cezar Avram. Ca o notă comună, putem afirma, fără nicio urmă de îndoială că vorbim, iată, de două personalităţi ale lumii academice, doi istorici ataşaţi de un destin comun – studiul Istoriei.
„Cinstind şi omagiind activitatea profesorului universitar şi cercetătorului Dinică Ciobotea, remarcăm cu această ocazie, de ceas aniversar, caracterul exemplar, demnitatea şi abnegaţia pentru cercetare, întreaga sa viaţă pilduitoare pentru toţi cei din jurul Domniei Sale, cu deosebire pentru tineri, care trebuie şi este necesar să-i urmeze exemplu” a precizat prof.univ.dr. Cezar Avram.
Rămâne în focul creaţiei
Aşadar, din galeria personalităţilor Craiovei, istoricul Ciobotea Dinică, acum, la cei 70 de ani ai săi, face parte cu respectul şi admiraţia cuvenite, graţie unei activităţi de creaţie laborioase, transpusă în practică, prin cele peste 40 de cărţi publicate, 150 de studii şi articole ştiinţifice, peste 100 de comunicări şi participări la simpozioane naţionale şi internaţionale. În lumea universitară a aprofundat perioada medievală, fiind titluarul mai multor discipline de curs şi seminar, dintre care enumerăm: „Istoria medie a României”; „Ştiinţele auxiliare ale istoriei”; „Paleografie româno-chirilică”; „Istoria Bizanţului”; „Istoria Sud-Estului European”; „Istoriografie generală”; „Istoriografia medievală românească”; „Probleme controversate privind istoria medievală românească”; „Oraşul medieval românesc”.
Cu o aplecare nativă spre carte, viaţa i-a adus, ca şi în prezent, buna formare pe care i-au dat-o bibliotecilor, depozitele de documente şi cărţi vechi din cadrul Arhivelor Naţionale, spre care s-a îndreptat permanent, fără nicio urmă de ezitare, veşnic încrezător că ceea ce va lăsa în urma sa merită asimilat, evaluat, şi, de ce nu, depăşit. Dacă generaţiile actuale de tineri cercetători şi istorici pot ridica, şi mai sus, făclia studiul aprofundat! Profesor la Şcoala generală din Secu (1968-1975), apoi, în următorii cinci ani, muzeograf principal la Muzeul Olteniei, cercetător ştiinţific principal – Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” (1980-1999), istoricul Ciobotea Dinică avea să urce la ultimul grad universitar, în anul 2002, devenind un profesor cu care Facultatea de Istorie avea, deja, să se mândrească. În lumina acestor realităţi, istoricul Ciobotea Dinică ne creează certitudinea că, încă, este în focul creaţiei şi noi cercetări de profil vor vedea lumina tiparului în curând.
