SUA urmăreşte cu interes aparte alegerile prezidenţiale din Franţa, având în vedere poziţia exprimată de Francois Hollande în privinţa Afganistanului, după ce relaţiile avute cu Nicolas Sarkozy, calificate ca „excelente”, n-au fost ferite de dezacorduri de fond. Oficial, Washingtonul se abţine de la a lua parte la cursa care opune preşedintele-candidat şi adversarul său socialist pentru conducerea unei ţări cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU şi care are 3.600 de soldaţi, alături de IG (n.r. – termen care descrie un membru al forţelor armate americane) în Afganistan. „Franţa este un mare aliat al SUA şi va rămâne” a afirmat Jay Carney, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Barack Obama. El a refuzat să comenteze rezultatul alegerilor franceze şi consecinţele lor asupra relaţiilor transatlantice. Miercuri, Francois Hollande, la rândul său, evocase viitorul relaţiilor de „încredere în direcţia actuală cu SUA”, în pofida unor „diferenţe de abordare în privinţa NATO şi Afganistan”. Acest ultim dosar ar putea provoca fricţiuni între un nou guvern socialist la Paris şi administraţia Obama, care a stabilit termenul limită – 2014 – pentru un transfer de responsabilităţi forţelor afgane. Francois Hollande, favoritul sondajelor, a promis, într-adevăr, fără excepţia „imposibilităţii materiale”, o retragere a trupelor franceze până la sfârşitul anului. „Francois Hollande a anunţat că va începe retragerea, dacă va fi ales, şi aceasta se va încheia în 2012, deci cu doi ani înainte de decizia colectivă, ceea ce crează o problemă pentru administraţia Obama”, observă Justin Vaise, cercetător la Institutul Brookings, de la Washington. În caz de victorie la 6 mai seara, Francois Hollande trebuie să răspundă imediat la aceste preocupă majore. La mai puţin de o săptămână după eventuala sa alegere îl aşteaptă două summituri în SUA: cel al G8 la Camp David, şi cel al NATO la Chicago. Charles Kupcean, expert la Consiliul de relaţii externe, prevede „presiuni” pentru ca Franţa să rămână între cei mai importanţi aliaţi ai NATO. Cu toate acestea, Francois Hollande nu dă semne de revenire asupra unui aquis important din ultimii cinci ani: întoarcerea Franţei în comandamentul integrat al NATO. Un simbol al rupturii lui Nicolas Sarkozy cu moştenirea gaull-istă, de refuz al alinierii cu SUA. „Evident, preşedintele Sarkozy a fost un susţinător extraordinar al NATO şi un partener apropiat în dosare precum Libia (…) şi noi dorim să menţinem această situaţie şi în viitor” a explicat Ben Rodes, consilier adjunct pe securitate naţională al lui Obama, menţionând că NATO „a traversat numeroase decenii de culori politice diferite a statelor membre”. În ciuda neînţelegerilor reale, în particular pe seama relansării creşterii economice după criza din 2008 şi a dosarului israelo-palestinian, Obama şi Sarkozy au cooperat eficient în ultimele luni. La începutul lui noiembrie 2011, la sfârşitul lui G20 de la Cannes, preşedintele american a consimţit să participe la o discuţie televizată, împreună cu omologul său francez. Pe care l-a considerat „un partener deschis, care muncreşte mult şi care are multă energie”. Sondajele de opinie de ieri, care n-au măsurat şi comportarea celor doi candidaţi de joi seara, la emisiunea „Des paroles et des actes”, difuzată pe France 2, câte 45 de minute pentru fiecare, spun următoarele: Ipsos – 54% (Francois Hollande), 46% (Nicolas Sarkozy); Ifop – 54,5% la 45,5%; BVA – 54,5% la 45,5%; CSA – 54% la 46%; TNS Sofres – 55% la 45%; LH2 – 56% la 44%; Harris Interactive – 55% la 45%. Cu alte cuvinte, în toate măsurătorile Francois Hollande îl devansează pe Nicolas Sarkozy înaintea turului doi, de peste o săptămână.
