Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), o instituție publică deținută de 65 de țări și două instituții interguvernamentale, este finanțatorul depozitului pentru deșeuri radioactive de la Kozlodui, prin KIDSF (Kozloduy International Decommissioning Support Fund.)
Platforma civică anti-Kozlodui a transmis o plângere către BERD, indicând mai multe aspecte de nelegalitate ale proiectului depozitului de deșeuri nucleare. Valentin Seider, șeful Departamentului pentru Siguranță Nucleară KIDSF al BERD, nu a oferit răspuns la toate argumentele punctuale formulate împotriva proiectului depozitului de deșeuri și la întrebările adresate. Finanțatorul se dezice de problemele legate de organizarea dezbaterilor și consultărilor publice în vederea realizării analizei de impact asupra mediului în context transfrontieră, considerând că acestea revin în totalitate autorităților locale române. Concluzia BERD este că au fost îndeplinite condițiile procedurale și nu există motiv pentru stoparea finanțării.
Banca a fost implicată în mai multe proiecte controversate pe care le-a finanțat în ultimii ani, unul dintre acestea fiind chiar fabrica Kronospan din Sebeș, împotriva căreia locuitorii orașului au protestat ani la rând din cauza producției de formaldehidă, o substanță cancerigenă care le pune în pericol sănătatea.
În 2015, într-un articol despre problemele ridicate în legătură cu Kronospan și BERD scris de cei de la BankWatch, cea mai mare rețea de grupuri ce activează pentru mediu și drepturile omului din Europa Centrală și de Est, s-au constatat similitudini între problemele de la Kronospan din România și un alt proiect controversat din Ufa, Rusia. Ambele proiecte au în comun „finanțarea provenită de la o instituție publică ce numără printre obiective asigurarea tranziției industriei țărilor și aducerea unei influențe pozitive în procesul de modernizare și restructurare a producției” și toate controversele „ridică întrebări cu privire la beneficiile conceptului de tranziție al BERD și la abilitatea băncii de a supraveghea implementarea standardelor de către clienții săi.”
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost înfiinţată în 1991, după prăbuşirea comunismului în Europa, în scopul consolidării economiilor de piaţă şi a democraţiilor în 34 de ţări din Europa Centrală până în Asia Centrală, mandatul fiind recent extins pentru a acoperi şi state din Sudul Mediteranei. Banca este deţinută de 65 de ţări şi două instituţii interguvernamentale (Uniunea Europeană/UE şi Banca Europeană de Investiţii/BEI).
