De mai bine de o săptămână, localnicii din Călăraşi trudesc pe câmpurile nisipoase, încă nevizitate de soare, pentru a fi primii pe piaţă cu recolta de cartof timpuriu. Lădiţe întregi de tuberculi, care au fost puşi la încolţit încă din iarnă, sunt deja îngropate în pământ şi oamenii întind acum metri întregi de pânză microporoasă pe deasupra parcelelor cultivate pentru a le proteja de ger. Este o muncă uriaşă, pe care o împart în familie, şi toţi aşteaptă să le fie răsplătită cu nişte preţuri cât mai bune în primăvară. Au devenit deja experţi în această cultură şi, într-o pauză de la sapă, privind pământul „minat” de cartofi, se mândresc că sunt cei mai buni din ţară, solul nisipos şi soarele dogoritor fiind, încă o dată, de partea lor.
Florin şi Marian Nicoliţa sunt verişori şi cultivă împreună cartof timpuriu pe un petic de pământ de la marginea localităţii. Ieri, o porţiune bună era deja plantată şi mărturie stăteau lăzile goale de la marginea câmpului, în care stătuseră la încolţit cartofii. „Se face vad cu sapa şi se plantează cartoful. Trebuie să facem acest lucru manual pentru că altfel se rupe colţul şi planta nu mai creşte”, spunea Florin Nicoliţa, care se oprise din lucru pentru masa de prânz. Cei doi şi-au procurat cartofii, ca majoritatea cultivatorilor, de la Târgu Secuiesc, sămânţa fiind certificată. Toată iarna, tuberculii pentru plantat au fost puşi la încolţit în nişte condiţii speciale. Şi mai devreme, din toamnă, s-a pregătit terenul, agricultorii spunând că arătura de toamnă este cea mai bună. „Pe noi ne ajută terenul fiindcă este foarte nisipos. Se încălzeşte repede şi absoarbe apa la fel de rapid, iar acest lucru ajută cartoful să se dezvolte foarte bine. Datorită condiţiilor climatice, noi suntem printre primii din ţară care ieşim pe piaţă cu cartof timpuriu”.
Se aşteaptă o producţie de 8 tone pe hectar
Tot câmpul în care sunt îngropaţi cartofii va fi acoperit, în următoarele zile, cu o folie microporoasă, un fel de pânză pe care agricultorii o folosesc pentru a menţine o temperatură optimă pentru plante. „Această folie ne ajută mult pentru că, fiind totuşi luna februarie, ar putea să vină un ger şi să ia colţul cartofilor. Protejează solul în care sunt plantaţi cartofii, dar este şi destul de scumpă”, afirma, ieri, Marian Nicoliţa. Agricultorii spuneau că pentru a acoperi un singur hectar este nevoie de o investiţie de 5.000 de lei. La aceste cheltuieli se mai adaugă costurile cu pregătirea terenului, sămânţa şi sistemul de picurare de care şi cartoful are nevoie. „Nu putem să facem un total, însă sunt multe cheltuieli şi depindem, în mare măsură, de preţul la care se vor vinde cartofii noştri în primăvară. Atunci o să vedem dacă suntem sau nu în pierdere. Deocamdată, suntem pe câmp, cu familiile, şi punem cartofii în pământ. Dacă va fi soare măcar în următoarele săptămâni, acest lucru ne-ar ajuta foarte mult”. Cei doi verişori se aşteaptă la o producţie de 8 tone pe hectar la cartoful timpuriu, în condiţiile în care ei nu îi vor lăsa să ajungă la maturitate deplină.
Experienţa îşi spune cuvântul
Tot cartof timpuriu se planta şi câteva parcele mai departe. Aici câmpul era pe jumătate cultivat, iar pe cealaltă jumătate oamenii se aplecau din pas în pas şi lăsau câte un cartof pe rigolă. „Aici poate să vină şi Dunărea şi tot nu este nici un fel de problemă pentru că pământul este nisipos. Vara nu îl poţi sătura cu apă şi, de asta, l-am şi plantat cu cartof timpuriu. Săptămâna trecută am deschis rigolele şi acum le închidem”, spunea, ieri, Marian Stan, care cultiva o suprafaţă de 0,5 hectare cu cartof timpuriu. Agricultorul şi-a luat sămânţa, vreo trei tone, din judeţul Covasna şi a pus-o la încolţit, conform procedeului pe care îl ştiu toţi călărăşenii. După ce va fi plantată toată suprafaţa, şi aici se va întinde pânza microporoasă, iar când va fi nevoie va fi pusă în funcţiune staţia de picurare care este alimentată de la cele două puţuri de apă pe care agricultorul le-a forat la marginea parcelei.
Peste 30 de hectare au fost deja plante cu cartof timpuriu
Prima producţie de cartofi este aşteptată în luna mai, producătorul urmând să meargă cu marfa în mai multe oraşe, cea mai bună piaţă fiind cea de la Bucureşti. „La cartof, nu ne bate nimeni. Concurenţa noastră sunt producătorii din localităţi, una din Teleorman şi alta din Dâmboviţa, dar ei ies pe piaţă un pic mai târziu decât noi”, se lăuda producătorul Marian Stan. Despre avantajul pe care îl dă terenul ne-a vorbit şi primarul comunei, Vergică Şovăilă: „La noi plantatul cartofilor începe mult mai devreme decât în alte părţi. Este această timpurietate care ne dă un avantaj extraordinar. Reuşim să luăm startul mai devreme şi agricultorii noştri sunt primii care ies pe piaţă şi cu cartofii, şi cu varza sau cu căpşunile. Până acum au fost plantate deja peste 30 de hectare cu cartof timpuriu. Noi estimăm că, în total, la Călăraşi vor fi cultivate aproximativ 250 de hectare cu cartofi, iar primii vor ieşi pe piaţă în luna mai”, a declarat Vergică Şovăilă.
O căpşunărie ca la carte
Tot pe nisipurile de lângă satul Sărata se vor coace şi primele căpşune. Familia Iliuţă s-a încumetat să cultive pentru prima dată soiul ”Premial”, pe care l-au comandat pe internet. Stolonii au fost puşi la încolţit, apoi au fost plantaţi în luna septembrie a anului trecut. Acum, căpşunii sunt verzi şi, în aprilie, vor înflori. „Am învăţat să plantăm căpşuni în Spania şi ne-am gândit să încercăm şi acasă pentru că tot avem pământul de o aşa natură încât se coc foarte bine. Este primul an în care plantăm şi suntem curioşi cum va merge. Dacă vom scoate profit, ne vom extinde la anul pentru că mai avem pământ în jur”. Căpşunii sunt plantaţi, deocamdată, pe o suprafaţă de 50 de ari, iar investiţia este de 2.000 de euro. Producătorii îşi pun de pe acum problema comercializării, luând în calcul faptul că aceste fructe sunt perisabile şi trebuie vândute cât mai repede. „O să ieşim cu primele căpşune în luna mai şi vrem să mergem cu ele în pieţe. Le vom culege treptat ca să fie proaspete şi sperăm să putem să le vinde cât mai bine”, a spus Ileana Iliuţă, care a lucrat cot la cot cu soţul său la plantaţia de căpşuni.
***
Toţi câinii din gospodărie trebuie vaccinaţi
Cei peste 3.000 de câini care există în gospodăriile localnicilor din Călăraşi au început să fie vaccinaţi şi microcipaţi. Medicul veterinar Daniel Ghiţă spune, însă, că sunt puţini dintre stăpânii de patrupede care prezintă interes pentru această acţiune, cei mai mulţi refuzând vaccinul pentru câini. „Vaccinarea antirabică este obligatorie, dar, din păcate, oamenii nu conştientizează cât de mare este pericolul la care se expun. Ei pot să vină în contact cu animalele bolnave şi, de la o mică zgârietură, se pot contamina. Iar turbarea este letală dacă nu este tratată”, a menţionat medicul veterinar. Deşi a fost parcurse 75% dintre gospodării, au fost vaccinaţi doar 520 de câini, faţă de 3.000 câţi au fost inventariaţi şi vaccinaţi anul trecut. Vaccinul antirabic este gratuit, proprietarul fiind obligat să plătească doar costul microcipării, adică 15 lei pentru fiecare animal.
Lucrările la canalizare merg bine
Se lucrează în forţă la reţeaua de canalizare a localităţii Călăraşi. Potrivit primarului Vergică Şovăilă, execuţia a ajuns la 30% pe distanţa de 20 de kilometri şi sunt şase mari ca lucrarea să fie terminată până la sfârşitul anului. „Acum se lucrează la conducta principală care leagă comuna de staţia de epurare. Până la sfârşitul anului, lucrarea ar trebui să se încheie”, a declarat primarul localităţii. Vergică Şovăilă le promite localnicilor că toate gospodăriile vor fi racordate la reţeaua de canalizare, restul de 7 kilometri care au mai rămas – aici este vorba de aleile mărginaşe care nu au fost prinse în masterplan – urmând să fie executate în perioada următoare, din alte surse.
Ansamblul „Bordeiaşul”, la Etno TV pe 12 martie
Ansamblul „Bordeiaşul” din Călăraşi a primit onoarea de a fi invitat la postul de televiziune Etno TV, alături de bine-cunoscuţii interpreţi de muzică populară Rozica Petra, Lavinia Bîrsoghe şi Petrică Mîţu Stoian, pentru un spectacol extraordinar. Aşadar, pe 12 martie, începând cu ora 20.00, grupul de dansatori de la Călăraşi poate fi urmărit, în direct, în cadrul emisiunii „Seara bună, dragi români!”. Ansamblul „Bordeiaşul” este format din 13 fete şi opt băieţi cu vârste cuprinse între 14 şi 16 ani.
RADU ILICEANU şi LAURA MOŢÎRLICHE
