First Deputy Mayor of Bordeaux Virginia Calmels announced Wednesday the launch of “DroiteLib,” a movement “independant of Republicans,” but “in the service of the election of Francois Fillon.” / AFP / GEORGES GOBET (Photo credit should read GEORGES GOBET/AFP/Getty Images)
Francois Fillon este candidatul dreptei franceze pentru alegerile prezidenţiale, din această primăvară, în urma câştigării „primarelor”, unde i-a devansat, între alţii, pe Nicolas Sarkozy şi Alain Juppe. În timp ce stânga urmează să-şi desemneze oferta, având de ales între Benoit Hamon şi Manuel Valls, calificaţi pentru turul doi al alegerilor primare, Francois Fillon, candidatul transparenţei, moralei şi eticii, ar urma să-şi înceapă campania propriu-zisă, chiar astăzi, la Paris, unde sunt aşteptaţi 10,000 de persoane. Dar, teribilă lovitură de teatru. „Canard enchaine”, o publicaţie satirică, dezvăluie că Penelope Fillon, soţia candidatului la prezidenţialele Republicii, ar fi fost remunerată între 1998 şi 2006 ca „ataşat parlamentar al soţului său”, încasând în total suma de 500.000 euro. Dezvăluirile săptămânalului menţionat l-au scandalizat pe Francois Fillon, dar cum Parchetul financiar a deschis o anchetă preliminară, pentru „deturnare de fonduri publice, abuz de bunuri sociale şi ascundere de delicte”, adresându-se oficiului central de luptă contra infracţionalităţii financiare şi fiscale, povestea s-a complicat. Avocatul lui Francois Fillon a anunţat depunerea de documente în justiţie, fără a preciza natura acestora. Hebdomadarul „Canard enchaine”, afirmă că Penelope Fillon, descrisă ca o „mamă exemplară” a primit timp de opt ani (1998-2006) şi 6 luni în 2012, o remunerare brută de 500.000 de euro, circa 7.900 euro pe lună, pentru un post de ataşat parlamentar deţinut. În Franţa, statutul de colaborator nu este interzis, pentru rude ale parlamentarilor, care au la dispoziţie o anvelopă consistentă destinată plăţii a cinci colaboratori, dar Penelope Fillon nu a fost văzută pe culoarele şi în birourile Adunării Naţionale şi nici în circumscripţia electorală, teoretic deservită. Şi asta nu e tot. Jurnalul satiric afirmă că Penelope Fillon a mai primit 100.000 de euro (5.000 pe lună) timp de 20 de luni (2012-2013) pentru un post de „consilier literar” la o revistă, proprietatea unui amic al candidatului republican, fără a fi… văzută. Scandalul e imens şi îl fragilizează pe Francois Fillon. Pe frontul juridic, dar şi pe cel mediatic, ex-premierul francez a trecut la o contraofensivă, evocând chiar o posibilă renunţare, dacă va fi cercetat penal. Sondajele anunţă, deja, o cădere a cotei sale de încredere. Riscă, deja, să ajungă pe locul trei în intenţia de vot, pentru prezidenţiale, în urma lui Emmanuel Macron şi Marine Le Pen. Alain Juppe, primar de Bordeaux, exclude clar şi definitiv „o revenire în cursă” în caz de retragere a lui Francois Fillon. „PenelopeGate” este un atac la soclul de ciment al statuii lui Francois Fillon, construită cu discreţie, de-a lungul timpului, văzut ca un om drept, inteligent, cu destule alte calităţi. Vizaţi de scandaluri, în apropierea unor campanii electorale, de-a lungul timpului, au mai fost şi alţi candidaţi precum Jacques Chaban Delmas, în 1972, apoi Valerie Giscard d’Estaine, în 1979. Povestea este delicată, oricum am întoarce lucrurile. Ceea ce nu se poate tolera, pe malurile Senei, ca de altfel peste tot în lumea civilizată, este să se spună despre un candidat la alegerile prezidenţiale că este moralmente precar, necinstit, discutabil din unghi etic etc. După ce el însuşi le-a reproşat adversarilor săi, în alegerile primare, noianul de probleme cu justiţia, făcând deliciul presei. Posibila „faultare” a lui Francois Fillon deschide o altă discuţie: potrivit unei anchete a MediaPart, cel puţin 115 deputaţi, din cei 577, au ca salariat un membru al familiei lor. În legislaţia noastră o astfel de faptă este considerată „conflict de interese” şi este sancţionată, cu fermitate, de lege.
