Românii, cei mai îngrijoraţi europeni în ce priveşte transparenţa alegerilor electorale

0
58

Românii sunt printre cei mai îngrijoraţi europeni în ce priveşte transparenţa alegerilor electorale. Totodată, şi-ar dori să fie mai bine informaţi şi să apară mai mulţi tineri printre candidaţi pentru a fi motivaţi să iasă la vot. Sunt rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru, publicat ieri,  de către Comisia Europeană – Reprezentanţa România – care pune în lumină aşteptările europenilor cu privire la alegerile din mai 2019 şi ceea ce i-ar motiva să voteze.

Printre cele mai mari îngrijorări ale românilor privind alegerile se numără: Persoane care votează deşi nu au dreptul, rezultat de 66% care îi plasează pe români pe prima poziţie la acest capitol (comparativ cu o medie UE de 45%); persoane care votează de două ori, răspuns dat de 62% dintre români, al doilea rezultat din UE (la o medie europeană de 44%); oamenii sunt constrânşi să voteze într-un anumit fel, răspuns al 66% dintre români, al treilea rezultat din UE la acest capitol (medie UE de 52%); manipularea alegerilor prin atacuri cibernetice, răspuns dat de 66% dintre respondeţii din România (al treilea loc în Uniune la acest capitol după Spania şi Marea Britanie, faţă de o medie UE de 61%); influenţarea alegerilor prin intervenţia unor grupuri infracţionale şi a unor forţe străine, opinie împărtăşită de 62% dintre români (faţă de o medie UE de 59%); manipularea rezultatelor finale ale alegerilor, răspuns dat de 70% dintre respondenţi în România (medie UE de 56%); cumpărarea voturilor, una dintre îngrijorările a 68% dintre români, al cincilea rezultat din UE (comparativ cu o medie europeană de 55%) şi nu în ultimul rand, faptul că datele cu caracter personal rămase online ar putea fi utilizate pentru a le transmite anumite mesaje politice, reprezintă o îngrijorare pentru 71% dintre români, peste media UE de 67%.

Când sunt în străinătate românii preferă să voteze la ambasadă

Principalii factori care i-ar face pe români să participe la vot sunt: mai mulţi tineri printre candidaţi (42%, faţă de media UE de 31%); o mai bună informare privind UE şi impactul Uniunii asupra vieţilor lor (42%, media UE 43%); mai multe femei printre candidaţi (14%, media UE 20%); mai mulţi candidaţi din grupuri politice mai slab reprezentate (13%, media UE  12%); mai mulţi candidaţi cu alte naţionalităţi din UE (11%, media UE 8%). “Când sunt în străinătate românii preferă să voteze la ambasadă/consulat, respective 43% dintre respondenţi, printre primele 4 cele mai ridicate procente din UE (27% media UE), iar 32% ar prefera votul online (42% media UE)”, se mai precizează în comunicatul Comisiei Europene. 

27.474 de respondenţi din 28 de state membre ale UE

 Pentru a răspunde acestor provocări, Comisia Europeană a implementat: un set de măsuri concrete pentru a se asigura că alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor sunt organizate în mod liber, echitabil şi sigur; reţea europeană de cooperare electorală; acţiuni de combatere a fenomenului dezinformării, precum instaurarea Codului de bune practici privind dezinformarea, care va contribui la asigurarea unei transparenţe sporite cu privire la publicitatea politică sponsorizată online. Sondajul Eurobarometru a fost publicat în contextul Colocviului anual din 2018 privind drepturile fundamentale, care reuneşte politicieni, cercetători, jurnalişti, ONG-uri şi activişti. Sondajul Eurobarometru privind democraţia şi alegerile a fost realizat pe baza unor interviuri directe cu 27.474 de respondenţi din 28 de state membre ale UE, la domiciliul acestora.

 

 

 

Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene :

Cercetările noastre arată că oamenii sunt cu adevărat îngrijoraţi cu privire la dezinformare. Un lucru bun este că din ce în ce mai mulţi cetăţeni dau dovadă de spirit critic în ceea ce priveşte informaţiile pe care le primesc şi sunt conştienţi de potenţialele elemente perturbatoare menite să manipuleze ceea ce citesc, gândesc şi, în cele din urmă, votează. Pentru legitimitatea democraţiei europene, este esenţial ca cetăţenii să îşi exercite dreptul de vot. Iată de ce noi toţi, instituţiile UE şi statele membre trebuie să ne protejăm alegerile şi să ne consolidăm democraţia.