UE se dedică regiunilor ultra-periferice, împreună cu statele membre

0
327

Zilele trecute, Comisia Europeană a prezentat o nouă strategie pentru regiunile ultra-periferice, respectiv teritoriile aflate la mii de kilometri distanţă de continent, pentru a le sprijini în valorificarea integrală a propriului potenţial. UE recunoaşte, de mulţi ani, aspectele specifice comune insulelor Azore, Canare, Guadelupa, Madeira, Martinica, Mayotte, Réunion şi Sfântul Martin, precum şi Guyanei Franceze, şi le acordă un statut particular. Însă este pentru prima dată când Comisia implementează o asistenţă personalizată, împreună cu statele membre, pentru a sprijini aceste regiuni să mizeze pe atuurile lor unice şi să creeze oportunităţi pentru proprii locuitori.

          În 2004, Comisia a prezentat o primă strategie ce viza structurarea parteneriatului dintre instituţiile europene şi aceste regiuni. În prezent, strategia este reactualizată pentru a face faţă provocărilor persistente, cum ar fi o rată a şomajului ridicată, în special în rândul tinerilor, o vulnerabilitate crescândă la consecinţele schimbărilor climatice şi o dependenţă de sectoare economice ce nu au integrat procese inovatoare. Marea majoritate a măsurilor din această strategie reprezintă deja răspunsuri concrete la cererile formulate de preşedintele regiunilor ultra-periferice într-un memorandum adresat  preşedintelui Juncker în cadrul celui de-al4-lea forum al regiunilor ultra-periferice de la Bruxelles, din martie 2017.

              Comisia se va concentra pe elaborarea de politici care să reflecte mai bine realităţile şi interesele acestor teritorii, în particular în procesul de negociere a acordurilor comerciale şi de pescuit. În acest sens, o platformă de dialog va aduce laolaltă regiunile cu propriile state membre, instituţiile europene şi actorii din sectorul privat, pentru a schimba opinii în cadrul procesului legislativ. Comisia va stabili, la cerere, grupuri de lucru speciale pentru aspecte specifice, cum ar fi mai buna utilizare a fondurilor europene sau încurajarea ocupării forţei de muncă. Strategia subliniază în mod clar faptul că garantarea prosperităţii acestor regiuni depinde de responsabilitatea partajată între acestea, Europa şi statele membre, care trebuie să dea dovadă de voinţa politică necesară pentru a merge împreună cu regiunile în cauză pe drumul creşterii economice.

Uniunea sprijină regiunile să mizeze pe propriile atuuri într-o economie globalizată

           Strategia sprijină deplina integrare a acestor teritorii în propriul spaţiu regional prin realizarea de proiecte comune cu ţările vecine, acestea putând beneficia de fonduri europene în viitor, de exemplu pentru prevenirea riscurilor naturale, gestionarea deşeurilor, în domeniul transporturilor sau energiei. Pentru promovarea inovării şi investiţiilor, UE va oferi sprijin regiunilor ultra-periferice pentru a participa în programul de cercetare Orizont 2020, printr-o acţiune specială de coordonare şi asistenţă. O nouă iniţiativă va fi creată în cadrul Planului Juncker, având ca obiectiv facilitarea accesului acestor regiuni la Fondul european pentru investiţii strategice (FEIS), în special prin intermediul unui singur punct de acces din cadrul Platformei europene de consiliere în materie de investiţii. Pe modelul specializării inteligente, ale cărei rezultate sunt deja dovedite, strategia are în vedere sprijinirea regiunilor pentru a capitaliza propriile atuuri, prin promovarea unei inovări crescânde în sectoarele tradiţionale, cum ar fi pescuitul şi producţia agroalimentară. În acest sens, Comisia va propune continuareaprogramelor POSEI şi va analiza oportunitatea ajutoarelor de stat pentru reînnoirea flotilelor de pescuit artizanal de mici dimensiuni.

Se acţionează în vederea creării de oportunităţi egale pentru aceste regiuni

Pentru a promova dobândirea de competenţe şi mobilitatea, Europa va oferi tinerilor din aceste regiuni un sprijin financiar pentru participarea în număr mult mai mare în programul Erasmus sau în cadrul Corpului european de solidaritate. De asemenea, îmbunătăţirea conexiunilor de transport este esenţială pentru dezvoltarea economică a acestor regiuni şi pentru calitatea vieţii locuitorilor acestora. Comisia va lansa un studiu pentru a identifica nevoile de conectare şi se angajează, în cazuri justificate, să co-finanţeze porturile şi aeroporturile.

Fenomenele meteorologice extreme, cum a fost uraganul Irma, au demonstrat nevoia de a oferi sprijin acestor regiuni pentru contracararea consecinţelor schimbărilor climatice. UE va integra provocările actuale cu care se confruntă regiunile în programul său LIFE şi în strategia sa de adaptare la schimbările climatice, evaluată în prezent în vederea unei posibile revizuiri. Pentru a oferi sprijin eforturilor de reconstrucţie din insula Sfântul Martin (Saint-Martin/Sint-Maarten), Comisia analizează în prezent modalitatea cea mai bună de combinare a diferitelor fonduri europene.

***

Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker :

“Am acordat întotdeauna o atenţie deosebită celor nouă regiuni pe care le numim ultra-periferice, care sunt înainte de toate regiuni europene şi care reprezintă Europa în întreaga lume. Această strategie, care are la bază un parteneriat privilegiat, reînnoit şi consolidat, este un nou exemplu concret al Europei care oferă protecţie, mijloacele necesare pentru a acţiona, precum şi oportunităţi egale.”

***

Vicepreşedintele Jyrki Katainen, responsabil pentru locuri de muncă, creştere economică, investiţii şi competitivitate:

“Sperăm ca aceste regiuni să beneficieze de facilitarea accesului la Fondul european de investiţii strategice, pilonul central al Planului de investiţii pentru Europa. O iniţiativă dedicată, în parteneriat cu Banca Europeană de Investiţii, va sprijini, în paralel cu oferirea unei asistenţe tehnice de specialitate, planificarea şi finanţarea proiectelor într-o manieră mult mai eficace.”

***

Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu:

 “UE oferă sprijin acestor regiuni pentru a-şi depăşi dificultăţile, astfel încât nici una dintre ele să nu se simtă izolată sau lăsată în urmă. Regiunile ultra-periferice au atuuri extraordinare, cum ar fi creşterea “albastră”, ştiinţele spaţiale sau energia din surse regenerabile, iar noi le vom ajuta să beneficieze la maximum din procesul de globalizare…”