Declararea sau nu a Codului Numeric Personal a declanşat critici din partea opoziţiei, asta şi pentru că la recensământul precedent, din 2002, codul numeric personal nu a fost solicitat. PSD acuză că România este singura ţară din UE unde se solicită astfel de date de identificare personală, şi că cei de la putere, prin solicitarea „ilegală” a CNP-ului, ar urmări să-şi facă o bază de date pentru a frauda alegerile de anul viitor. Bâlbâiala celor de la INS s-a lăsat până la urmă cu demiterea purtătorului de cuvânt al acestei instituţii, găsit singurul vinovat.
Partidul Social Democrat a făcut o sesizare către Institutului Naţional de Statistică, iar aceştia au considerat necesar să emită o declaraţie de presă prin care să anunţe că cetăţenii nu sunt obligaţi să facă public, la recensămât, Codul Numeric Personal. “Nimeni nu este obligat să-şi spună codul numeric personal la recensământ, dacă, dintr-un motiv sau altul, nu doreşte să o facă. Oricine poate şi va fi recenzat, chiar şi în absenţa acestui CNP, iar cei care refuză să-l divulge recenzorului nu riscă absolut nici o sancţiune”, declara sâmbătă purtătorul de cuvânt al INS, Vladimir Alexandrescu, în urma sesizării făcute de PSD. În urma acestei declaraţii, PSD a emis un comunicat de presă prin care saluta poziţia INS în acest caz şi cerea instituţiei cu pricina să anunţe toţi recenzori că nu este obligatoriu ca cetăţenii să le dea CNP-ul: „Deşi tardivă, decizia de a renunţa la obligativitatea declarării CNP-ului în cadrul Recensământului populaţiei şi al locuinţelor este binevenită. (…) Partidul Social Democrat cere INS să informeze toţi recenzorii asupra faptului că nu trebuie să oblige cetăţenii să îşi comunice CNP-ul şi, de asemenea, să explice cine anume va răspunde pentru faptul că românii au fost obligaţi, în afara cadrului legal, să-şi dezvăluie date cu caracter personal. Recensământul este în desfăşurare şi există deja persoane care şi-au declarat CNP-ul sub ameninţarea unei amenzi”. Simţind că au făcut o greşeală, pentru care ar fi putut plăti cu funcţiile, pentru că este clar că cei din PDL îşi doresc aceste date, cei de la Institutul Naţional de Statistică au venit ieri cu o altă poziţie, declarând că purtătorul de cuvânt Vladimir Alexandrescua făcut declaraţia de sâmbătă din grabă sau din insuficientă pregătire, motiv pentru care l-au şi demis. “Când a declarat că CNP-ul nu este obligatoriu, purtătorul de cuvânt şi-a exprimat părerea, din grabă sau dintr-o pregătire insuficientă. A greşit şi a fost demis”, a declarat Vergil Voineagu şeful INS.
Intenţie de fraudare a alegerilor de către PDL
PSD a cerut celor de la INS să nu mai ceară CNP-ul românilor pentru a nu lua în acest fel parte la procesul de pregătire al fraudări alegerilor din 2012: „Recensământul are caracter statistic, de imagine globală, datele furnizate de cineva nu duc la persoana respectivă. E inexplicabil din punct de vedere democratic, dar explicabil din punct de vedere al intenţiei de fraudare a alegerilor de către puterea PDL faptul că cetăţenii sunt obligaţi să-şi spună CNP-ul”. Directorul adjunct al INS a găsit o explicaţie tot legată de listele electorale: „Motivul cel mai important pentru care se solicită CNP-ul este că astfel se va pune ordine în datele din România în privinţa numărului de locuitori. E primul pas pentru a afla numărul real de CNP-uri active, pentru a nu mai apărea, de exemplu, în listele electorale CNP-uri ale morţilor, căci listele electorale se fac după informaţiile din bazele de date”.
Autorităţile trebuie să explice public în ce fel s-a făcut verificarea recenzorilor
Formularul Notificare pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, prevede în secţiunea III. Că împuternicitul care prelucrează datele pe seama operatorului, operatorul trebuie să anexeze documentul (pe suport de hârtie sau magnetic) conţinând următoarele date ale persoanei/persoanelor împuternicite. Astfel, recenzorii au calitatea de persoană împuternicită de către operator (INS), doar dacă există un document cu datele lor anexate la notificarea pentru prelucrarea datelor cu caracter personal şi, în aceste condiţii, pot culege date cu caracter personal, deci doar dacă au, oficial, calitatea de persoană abilitată prin acte oficiale să prelucreze date cu caracter personal. Conform art. 20 (Securitatea prelucrărilor), alin. 3 din Legea 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date: “Operatorul, atunci când desemnează o persoană împuternicită, este obligat să aleagă o persoană care prezintă suficiente garanţii în ceea ce priveşte măsurile de securitate tehnică şi organizatorice cu privire la prelucrările ce vor fi efectuate, precum şi să vegheze la respectarea acestor măsuri de către persoana desemnată”. Din acest motiv, toate autorităţile implicate în realizarea recensământului, trebuie să explice public în ce fel s-a făcut verificarea recenzorilor şi dacă aceştia au calităţile necesare şi garanţii astfel încât cetăţenii de bună credinţă să nu fie puşi în pericol.
