Inaugurat în vara anului 1954, în palatul fostului mare negustor Jean Mihail, Muzeul de Artă din Craiova a fost predat în luna septembrie a anului 2010, unei echipe complexe formată din arhitecţi, proiectanţi şi constructori, pentru a-l consolida şi restaura. Clădirea este monument istoric, aşa că lucrările pentru consolidare şi restaurare au fost extrem de specializate, dar constructorul a dat garanţii că obiectivul îşi va recăpăta strălucirea de altădată, iar astăzi Palatul începe să prindă contur. Au fost executate lucrări de consolidare pentru întreaga clădire, restaurare a pardoselilor, zugrăvelilor, elementelor e decoraţii exterioare şi interioare. Valoarea proiectului de “Consolidare şi restaurare a Palatului Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova” finanţat din fonduri europene, este de 26,8 milioane de lei.
Consiliul Judeţean Dolj a alocat 1,5 milioane de lei pentru consolidare
Preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a anunţat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinută la Muzeul de Artă, că administraţia judeţeană şi-a majorat contribuţia la cheltuieli cu aproape 1,5 milioane de lei, fără TVA, sumă necesară pentru efectuarea unor lucrări suplimentare de restaurare. „La Muzeul de Artă avem un proiect european care se derulează din anul 2010. Această clădire extraordinară pentru tot ceea ce înseamnă sudul României, o minune a Craiovei, a fost construită de către cel mai bogat om din ţară la vremea respectivă, Constantin Mihail, tatăl lui Jean Mihail. El a apelat la un arhitect celebru, Paul Gottereau, care a realizat acest palat cu stucatura parţial acoperită cu foiţă de aur, cu scări din marmură de Carrara, cu candelabre din cristal de Murano, în sălile căruia se găsesc acum colecţii de importanţă naţională şi universală. Practic, constructorul şi-a făcut datoria şi a încheiat lucrarea. Însă, atunci când a trebuit să ne ocupăm de câteva săli, respectiv de sălile Brâncuşi 1, Brâncuşi 2 şi de Sala Italiană, care aveau pereţii acoperiţi cu panouri, şi s-a făcut decopertarea, ajungându-se la zid, s-a constatat că acesta era afectat de la cutremurul din 1977. În altă parte, plafonul a fost acoperit cu scânduri şi, când le-am înlăturat, am descoperit o mândreţe de pictură. Atunci am decis să luăm bani de la consiliul judeţean şi să facem ceea ce este de făcut, pentru că banii de la Uniunea Europeană fuseseră cheltuiţi. Astfel, Consiliul Judeţean Dolj a alocat aproape 1,5 milioane de lei şi ne găsim în momentul în care începem procedura prin care va fi desemnată societatea care va executa lucrările în continuare. Noi am obţinut prelungirea termenului pentru proiect până la sfârşitul anului, dar dorim ca aceia care vor face lucrarea să se ocupe cu toată forţa şi să termine până la Crăciun. Sperăm ca, la inaugurare, să avem aici, la Muzeul de Artă, personalităţi marcante ale României, reprezentanţi ai ambasadelor, pentru o redeschidere fastuoasă”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
Centru Internaţional «Constantin Brâncuşi» este complementar operelor existente la Târgu-Jiu
Totodată, şeful administraţiei publice judeţene, Ion Prioteasa, a anunţat că recent, a fost finalizat şi proiectul tehnic pentru Centrul Internaţional «Constantin Brâncuşi», care urmează să fie construit în curtea Muzeului de Artă din Craiova, printr-o investiţie estimată la aproximativ 6 milioane de euro, cu finanţare europeană. “Cei care au întocmit acest proiect au depus o muncă titanică pentru a-l finaliza cât mai repede, astfel încât noi să putem să-l prezentăm de urgenţă la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia şi să obţinem finanţarea mult dorită pentru această extindere a muzeului. Vorbim despre un culoar săpat la 7 metri adâncime, cu săli extraordinare, cu intrarea dinspre strada Romul, unde va fi amenajat un amfiteatru, şi despre o prismă din sticlă, de 11 metri înălţime – practic, o altă minune a acestei zone. Suntem foarte aproape să ajungem unde ne-am dorit, adică să vedem semnat acest contract de finanţare, de circa 6 milioane de euro. Atunci vom putea spune că am întregit acest capitol al Muzeului de Artă şi l-am îmbogăţit, l-am transformat într-un centru pe care să-l viziteze toată România. Acest Centru Internaţional «Constantin Brâncuşi» este, într-un fel, complementar operelor existente la Târgu-Jiu. Nu ne aflăm în niciun fel de competiţie, ci, dimpotrivă, suntem într-o relaţie de prietenie şi dorim ca, la un moment dat, un traseu turistic să lege cele două oraşe, astfel încât să poată fi admirate toate aceste opere“, a subliniat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
“Craiova va câştiga foarte mult din punct de vedere cultural”
La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cristinel Iovan, a punctat că, prin proiectul de consolidare şi restaurare a Muzeului de Artă, s-a reuşit salvarea unei clădiri emblematice pentru Craiova. „Este o lucrare deosebit de valoroasă pentru craioveni, pentru judeţul Dolj şi pentru români. Până la urmă, astăzi le arătăm craiovenilor cum cea mai reprezentativă clădire din oraşul nostru a fost salvată şi poate fi redată unui circuit cultural care cu siguranţă că se va dezvolta în următorii ani, aici, la Craiova, şi cu ajutorul acestui palat. Sunt convins că, în momentul în care va fi redată publicului larg, foarte mulţi craioveni şi turişti vor veni să viziteze această clădire şi o vor aprecia la justa ei valoare, atât ca imobil, cât şi pentru colecţiile pe care le adăposteşte Palatul Jean Mihail. Constructorii cred că s-au descurcat foarte bine. Mai au câteva lucruri de rezolvat în lunile următoare, astfel încât, probabil spre sfârşitul anului, vom putea să facem o inaugurare fastuoasă a acestei clădiri şi să o includem într-un circuit turistic, aceasta şi prin intermediul invitaţilor care vor veni aici şi vor vorbi despre ceea ce s-a făcut la Craiova, despre ceea ce există în acest palat. Provocările legate de execuţia acestor lucrări au fost mari, însă subliniez încă o dată că, dacă nu se intervenea, riscam ca, în viitorul foarte apropiat, această clădire să nu mai existe, aşa cum s-ar fi întâmplat şi la Muzeul Olteniei. Acestea sunt simboluri ale Craiovei, ale României şi cred că merită făcut orice efort pentru a salva lucrurile care ne reprezintă. După cum deja ne cunoaşteţi, nu putem să stăm liniştiţi: finalizăm o clădire şi ne pregătim să începem o a doua – un muzeu «Constantin Brâncuşi», tot în incinta Palatului Jean Mihail. Va fi de lucru în anii următori, dar sunt convins că, atunci când cele două muzee vor fi funcţionale, Craiova va câştiga foarte mult ca imagine şi din punct de vedere cultural. Fiecare dintre noi va putea spune: «Şi eu sunt craiovean şi reprezint un oraş deosebit, în care există Palatul Jean Mihail şi Muzeul Constantin Brâncuşi»”, a afirmat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj Cristinel Iovan.
“În lume, nu mai există decât un muzeu Constantin Brâncuşi”
Directorul Muzeului de Artă din Craiova, Florin Rogneanu, a salutat decizia conducerii administraţiei judeţene de a construi un spaţiu expoziţional dedicat creaţiei marelui sculptor Constantin Brâncuşi. „Să nu uităm că, în lume, nu mai există decât un muzeu «Constantin Brâncuşi», cel de la Centrul «Georges Pompidou». Consiliul judeţean a gândit foarte bine: cea mai importantă colecţie a operelor lui Brâncuţi este în oraşul nostru. Nu degeaba spunea el că la Craiova s-a născut pentru a doua oară, căci aici s-a născut ca artist. Şi lumea trebuie să ştie acest lucru. Vreau să mulţumesc consiliului judeţean pentru această iniţiativă extraordinară, de nivel european şi mondial, de a face la Craiova un muzeu care să-i poarte numele lui Constantin Brâncuşi, pe una din temele sale majore, aceea a începutului lumii”, a declarat Florin Rogneanu, directorul Muzeului de Artă din Craiova.
La Muzeul de Artă din Craiova sunt expuse şase opere ale lui Constantin Brâncuşi – „Cap de Copil”, „Orgoliu”, „Coapsa”, „Sărutul”, „Vitellius” şi „Domnişoara Pogany” -, precum şi şase obiecte care au aparţinut marelui sculptor: aparat de fotografiat, creion, cutie, ecorşeu, scaun colţar şi scrisoare.
Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj:
“Fiind vorba despre un monument istoric de categoria A, singurul lucru care a fost adăugat acestei clădiri a fost un lift pentru persoanele cu dizabilităţi, absolut obligatoriu, cu care vor putea fi transportate, eventual, din subsol şi lucrările de sculptură mai grele, pentru a fi aduse la parter. Am făcut, bineînţeles, şi un sistem antiefracţie, unul de alertare şi intervenţie la incendiu şi unul de supraveghere video. A fost o lucrare de durată, însă nu ne-am zgârcit deloc şi, dacă am descoperit o problemă, nu am ascuns-o, ci am dorit s-o remediem, pentru a reda acest muzeu publicului aşa cum a fost el iniţial gândit de arhitectul Paul Gottereau”.
