România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte investiţiile în cercetarea şi dezvoltarea de noi medicamente, cu o medie de cinci euro pe cap de locuitor, se arată într-un raport realizat de Directoratul General pentru Politici Interne din cadrul Parlamentului European.
Primele trei ţări din UE unde se investesc cei mai mulţi bani pentru cercetarea şi dezvoltarea de medicamente sunt Danemarca (190 de euro pe cap de locuitor), Belgia (170 de euro) şi Suedia (80 de euro). La polul opus, alături de România, se află Portugalia şi Grecia, se mai arată în raport.
Potrivit aceluiaşi raport, în România, spre deosebire de alte state europene, medicamentele generice, medicamente ce copiază formulele originale ale medicamentelor inovative ieşite de sub patent, au o mai bună penetrare pe piaţă.
Faţă de alte ţări din centrul şi estul Europei, în România sunt promovate medicamentele generice vândute sub o denumire comercială, identice, dar mai scumpe decât medicamentele generice vândute sub denumirea moleculei pe care o conţin. Medicamentele generice scumpe au înregistrat, în a doua jumătate a anului trecut, un trend crescător, atât ca valoare medie a medicamentelor achiziţionate de farmacii, dar şi ca valoare medie a medicamentelor generice achiziţionate de consumator.
Potrivit raportului, creşterea se datorează implementării de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), în toamna lui 2010, a mecanismului de referenţiere pe clasa terapeutică. Prin comparaţie, medicamentele generice ieftine au scăzut în cota de piaţă, atât ca valoare, de la 4,6% la 4,2%, cât şi ca volum, de la 19,9% în 2009, până la 17,2% în 2010.
“Raportul realizat pentru Parlamentul European semnalează că în ţările mai dezvoltate ale Uniunii există o problemă de echilibru între încurajarea inovaţiei şi limitarea creşterii costurilor de sănătate. Pe de altă parte, statele membre se confruntă, pe fondul creşterii deficitului demografic, cu o creştere exponenţială a costurilor de tratament, fapt care, mai spune raportul, implică necesitatea unei mai bune prioritizări a politicilor de sănătate”, a precizat directorul executiv adjunct al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), Cristian Luţan.
La realizarea raportului au fost utilizate informaţii din mai multe surse, printre care European Association of Pharmaceutical Industries and Associations, OECD Health Data şi ARPIM. (Realitatea.net)
