Anul 2000 este unul de referinţă pentru medicina românească. În luna aprilie, echipa profesorului Irinel Popescu efectua prima operaţie reuşită de transplant hepatic (de la un donator decedat). Odată cu salvarea de la moarte a lui Gheorghe Penea, profesorul Irinel Popescu a introdus transplantul de ficat că metodă terapeutică în România, trecând de la etapa de pionierat la stadiul de procedeu de rutină. Sute de vieţi au fost salvate de atunci.
Născut la Filiaşi, absolvent al Colegiului Naţional „Fraţii Buzeşti”, acad. prof. Irinel Popescu este una din personalităţile marcante ale medicinei româneşti. A urmat Facultatea de Medicină la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1977 cu media 9.97, şi a fost primul clasat la „Concursul de internat în specialităţi Chirurgicale” al promoţiei. Fidel menirii sale de medic, a devenit cunoscut după ce a introdus transplantul de ficat ca metodă terapeutică în România, în urmă cu 17 ani.
Prima intervenţie de acest tip a realizat-o în anul 2000, după ce s-a întors din SUA. De atunci a efectuat peste 150 de transplanturi hepatice şi 1.500 de rezecţii hepatice. Cunoscutul chirurg, care recent a împlinit 64 de ani, a efectuat şi primul transplant combinat de ficat şi pancreas, primul transplant combinat de ficat şi insule pancreatice şi primele transplante de celule stem pentru afecţiuni ale ficatului.
De peste 30 de ani în slujba medicinei
Dr. Irinel Popescu a salvat sute de pacienţi cu afecţiuni grave şi a reuşit să clădească o prestigioasă carieră în cercetare. Dăruirea, profesionalismul şi succesele obţinute pe plan medical i-au fost recunoscute lui Irinel Popescu, în momentul în care fost ales membru corespondent al Academiei Române (Secţia de Ştiinţe medicale). De altfel, acad. prof. dr. Irinel Popescu este preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale şi conduce Clinica de Chirurgie şi transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni. Profesorul Irinel Popescu a avut o contribuţie majoră la dezvoltarea medicinei şi, datorită meritelor şi bunei reputaţii, a devenit din 2003 membru al Academiei Naţionale de Chirurgie din Franţa şi membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din Moldova (din 2007). A primit Ordinul de Merit în grad de ofiţer pentru performanţele înregistrate de-a lungul carierei profesionale din partea statului francez (2011) şi a fost decorat cu Ordinul Naţional “Steaua României” în gradul de Mare Ofiţer, pentru merite deosebite în chirurgia hepatică şi în transplantul de organe – 2000. Dr. Irinel Popescu este Doctor Honoris Causa al Universităţii de Medicină şi Farmacie Craiova, Doctor Honoris Causa al Universităţii „Ovidius” din Constanţa, Doctor Honoris Causa al UMF Cluj, profesor de Onoare al Universităţii „Ovidius” din Constanţa şi profesor de Onoare al Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş.
Povestea transplantului în România
Transplantul de ficat părea să fie o operaţie imposibilă în România în urmă cu 17 ani. Între timp însă, la Institutul Clinic Fundeni s-au efectuat aproape toate procedeele de transplant cunoscute – transplant cu ficat întreg de la donator decedat, transplant cu ficat parţial de la adult la copil (utilizat în cazul copiilor sub 2 ani), dar şi de la adult la adult (utilizat mai ales în cazurile de cancer hepatic), transplant cu ficat împărţit, cu ficat redus, transplant de tip „domino”. Acest ultim tip de transplant a fost efectuat prima oară în 2002, unei paciente cu hipercolesterolemie ridicată, căreia i s-a transplantat un ficat normal, iar ficatul acesteia a fost transplantat unei bolnave cu ciroză.
România ocupă locul 4 în lume ca rată a mortalităţii cauzate de afecţiunile hepatice: 44,5 decese la suta de mii de locuitori, în condiţiile în care media europeană este de 15 decese la suta de mii de locuitori. În ultimii 15 ani, la Institutul Fundeni, au fost făcute peste 650 de transplanturi de ficat.
Transplantul hepatic este singura metodă eficientă pentru vindecarea persoanelor care suferă de boli grave precum: ciroza hepatică decompensată, cancerul hepatic, insuficienţă hepatică acută. În cazul unei persoane care suferă de ciroză hepatică decompensată, supravieţuirea la un an este de doar 10%, iar cu transplant ajunge la 85-90%.
