Un act de justiţie: Când viaţa bate filmul, de-l ascultă cu urechea!

Povestea este lungă şi consternantă. Într-un raport oficial, o comisie de istorici francezi a punctat, de dată recentă „responsabilităţile grele şi de neşters” ale Franţei, fără a merge până la complicitate, în genocidul din 1994 (7 aprilie – 15 iulie) din Rwanda, soldat cu uciderea a peste 800.000 de tutsi masacraţi cu macete, de „Hutsu Power”. Anchete peste anchete s-au succedat, dar voalul aşternut asupra celor întâmplate a fost doar parţial ridicat. Este greu de înţeles dacă s-a dorit, cu adevărat, a se face lumină. Arestarea în Franţa, într-un cartier al Parisului a lui Felicien Kabruga, unul dintre finanţatorii genocidului după 26 de ani de căutări (procesul acestuia este suspendat la Haga din cauza sănătăţii mentale a arestatului), a mai contribuit la ameliorarea relaţiilor, care fuseseră rupte (2007-2009) între Paris şi Kigali. Este adevărat şi din cauza deciziei pe care o luase judecătorul antitero Jean Louis Bruguiere care îl pusese în cauză şi pe Paul Kagame. Vineri a fost eliberat, prin decret prezidenţial, Paul Rusesabagina, opozant al preşedintelui Paul Kagame, care poseda cetăţenie belgiană şi rezidenţă permanentă în SUA. Fusese condamnat, alături de alte 18 persoane, la 25 de ani pentru terorism. Opozantul se află acum la reşedinţa ambasadorului qatarian şi Washingtonul, prin vocea şefului diplomaţiei americane Antony Blinken, a mulţumit conducerii actuale a ţării, pentru acest gest înţelept. Vestea eliberării a fost salutată şi de preşedintele Joe Biden. Belgia la rândul său a salutat decizia guvernului rwandez pentru eliberarea lui Paul Rusesabagina, eroul filmului „Hotel Rwanda”, prin ministrul de Externe, Hadja Lahbib. Condamnarea lui Rusesabagina data din septembrie 2021 şi a suscitat valuri de proteste internaţionale, din partea organizaţiilor de apărare a drepturilor omului. Purtătorul de cuvânt al guvernului rwandez, Yolanda Makola, a menţionat rolul constructiv al guvernului american şi, în apropiată măsură, aportul Qatarului. Afacerea, multă vreme o sursă de contencios între Kigali şi Washington, a avut un punct tranşant din partea americană, care în urmă cu un an a decretat că „eroul filmului Hotel Rwanda” este pe nedrept condamnat de justiţia rwandeză, chiar dacă Kagame a clamat că SUA nu-l pot intimida pentru a-l elibera. Dar potrivit presei belgiene, vizita secretarului american Antony Blinken, la Kigali, în luna august a anului, trecut „a jucat un rol cheie”, în perspectiva unei eventuale eliberări a lui Paul Rusesabagina. Pe de altă parte ataşatul de presă al preşedintelui Kagame, Stephanie Nyombayere, a relatat că relaţiile strânse între Kigali şi Qatar au fost cheia. Susţinătorii opozantului afirmă că procesul în sine a fost o mascaradă, prin neregulile derulate, şi Rusesabagina (68 de ani) a fost deţinut 939 de zile, potrivit site-ului „Free”Rusesabagina. S-a mai întâmplat un lucru: fragilizată pe scena internaţională, acuzată fiind de rapoartele ONU şi UE de susţinerea M23 care a relansat o ofensivă în estul Republicii Democrate Congo, Rwanda a trebuit să procedeze la o reevaluare a gesticulaţiei sale. Deşi Paul Kagame fusese ales, în mai multe rânduri “africanul anului”. Paul Rusesabagina era managerul unui hotel în 1994 când a avut loc genocidul, în cursul căruia în numai 100 de zile etnicii hutu au ucis peste 800.000 etnici tutsi. În acest interval Rusesabagina a adăpostit în hotelul său peste 1.200 de persoane. A părăsit Rwanda în 1996 ajungând în Belgia şi povestea relatată într-o carte apărută doi ani mai târziu a fost ecranizată în 2006. Opozant vreme de 20 de ani al preşedintelui Paul Kagame, pe care l-a acuzat de autoritarism şi alimentarea sentimentelor anti-hutu, Rusesabagina a utilizat faima sa hollywood-iană. Criticile sale la adresa lui Kagame (o mână de fier) l-au legitimat drept un duşman al statului. Fusese arestat în 2020 la Kigali în circumstanţe neclare, la descinderea din avionul care urma să-l ducă în Burundi. A fost judecat în februarie-iulie 2021 pentru 9 capete de acuzare între care terorism pentru atacurile conduse de FNL, organizaţie clasată ca teroristă de Kigali, braţul înarmat al Mişcării rwandeze pentru schimbare democratică. Paul Rusesabagina a negat orice implicare în atacurile FNL, dar a admis că a participat la fondarea în 2017 a Mişcării rwandeze pentru schimbare democratică. Familia lui Paul Rusebagina a anunţat, sâmbătă, că va urmări în justiţie Kigali şi va solicita o compensaţie de 400 mil. dolari pentru torturile presupuse. Oricum eliberarea eroului filmului Hotel Rwanda este nu doar marcată, dar şi comentată în presa internaţională.