Preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a ordonat luni, 25 martie a.c., organizarea în toate unităţile militare din ţară, comemorarea celei de-a 55-a aniversări a loviturii de stat din 31 martie 1964, care a instalat o dictatură militară pentru 21 de ani. În 2011, ex-preşedintele ţării, Dilma Rousseff, interzisese comemorarea acestui eveniment soldat, potrivit Comisiei naţionale pentru stabilirea adevărului, cu 434 de asasinate şi sute de detenţii arbitrare şi torturarea opozanţilor. Documentele declasificate în SUA, anul trecut, demonstrează că eliminarea dizidenţilor se decidea la palatul prezidenţial. Admirator al perioadei dictaturii, Jair Bolsonaro a cauţionat după intrarea în funcţie la 1 ianuarie a.c. şi alte dictaturi latino-americane, precum cele din Paraguay (Alfredo Stroessner – 1954-1989) şi Chile (Augusto Pinochet – 1973-1990). Aceste regimuri au participat la „planul Condor”, o coordonare a represiunilor în America de Sud (Argentina, Bolivia, Uruguay şi Brazilia). Înainte de vizita la Santiago, de săptămâna trecută, opoziţia de stânga din Chile a cerut preşedintelui Sebastian Pinera să-l declare pe şeful statului brazilian „persona non grata”, promotor al unui discurs duşmănos şi admirator al lui Pinochet. În cursul şedinţei din Camera Deputaţilor, în care s-a votat în 2016 destituirea preşedintelui Dilma Rousseff (fostă luptătoare torturată de militari), Jair Bolsonaro a dedicat votul său şefului serviciului de informaţii în dictatură, acuzat de cel puţin şase asasinate.
