Băsescu: Asigur SRI că niciodată nu voi utiliza informaţiile în bătălia politică

Preşedintele Traian Băsescu a ţinut să îi asigure, ieri, pe reprezentanţii SRI că, deşi în cei zece ani de mandat a beneficiat de un volum enorm de informaţii, niciodată, după ce va pleca din funcţie, nu va utiliza informaţiile în bătălia politică. La finalul prezentării bilanţului SRI, şeful statului a ţinut să le mulţumească tuturor ofiţerilor, specialiştilor, angajaţilor civili, pentru modul în care şi-au îndeplinit misiunile în ultimii ani şi celor care astăzi conduc Serviciul Român de Informaţii, pentru profesionalismul lor, care de altfel, prin atitudine şi comportament, a fost transferat până la cel mai puţin important în funcţie dintre salariaţii acestei instituţii. Toate astea se datorează, în opinia şefului statului, faptului că instituţia „nu a mai beneficiat, în ghilimele” de influenţa partidelor şi că o vede ca pe „un club de oameni serioşi”. „Este un serviciu care nu a mai beneficiat, în ghilimele, de influenţa partidelor – «Hai să numim inspector şef la judeţ pe cutare, că e băiat bun, hai să numim la alt judeţ pe un alt băiat, că e băiat şi mai bun»”, a spus Băsescu, precizând că SRI s-a extras, prin reprezentanţii lui, din aşa-numita protipendadă locală. „Nu a mai fost şeful SRI la aceleaşi mese tainice sau în separeuri de restaurate cu şeful Consiliului Judeţean, cu procurorul şef, cu judecătorul şef, cu preşedinţii locali ai partidelor. A intervenit o conduită specifică unui serviciu care se respectă pe el însuşi şi care inspiră respect. Asta a făcut posibilă activitatea bună şi în multe zone foarte bună a Serviciului Român de Informaţii în combaterea corupţiei”, crede şeful statului. De altfel, acesta şi-a început declaraţia cu o „amintire”, arătând că, atunci când a preluat funcţia, SRI avea „un director care umbla sau folosea o maşină de la Sorin Ovidiu Vîntu, SRI era amestecat, frecvent, în diverse scandaluri politice, iar generalul cu trei stele Coldea era maior”. „Este o evoluţie extrem de importantă a Serviciului, care a avut ca unul din piloni şi numirea în fruntea sa a unui om politic din opoziţie, în persoana lui George Maior. Cred că acest lucru a făcut ca Serviciul să înceapă o altă etapă a existenţei lui”, a arătat Traian Băsescu, precizând că prima manifestare a fost aceea a dorinţei SRI de a se elibera de emblema fostei Securităţi, prin predarea integrală a arhivelor fostei securităţi către CNSAS. „Ca şef al statului, ca şef al CSAT, pot spune că România are un serviciu de informaţii performant, care şi-a atins, practic, toate obiectivele, fie că vorbim de implicarea sa în lupta anticorupţie, în combaterea criminalităţii organizate sau transfrontaliere, în lupta antiterioristă, sau în acoperirea eficientă a acivităţii de contraspionaj de pe teritoriul României şi, de ce nu, a devenit un etalon comparabil”, a mai declarat şeful statului, subliniind că în toate sondajele încrederea în SRI este în jurul a 50%. „Cred că toţi politicenii ne-am dori un asemenea nivel de încredere”, a spus el.

SRI şi-a prezentat, ieri, raportul de activitate pe 2013, precum şi rapoarte, comparative, pentru perioada 2007-2012, care indică o creştere a numărului interceptărilor, faptul că DIICOT şi DNA sunt principalii beneficiari ai sesizărilor sale şi că o treime din informările SRI au ajuns la şeful statului, iar jumătate la Guvern. În cei şase ani de zile, SRI a realizat 42.000 de informări a factorilor de decizie, conform unei analize a datelor prezentate în rapoartele de activitate ale serviciului. Din totalul informărilor, 26.140 au fost remise instituţiilor de la nivel central, Guvernul beneficiind de 56% dintre acestea, în vreme ce şefului statului i-au fost transmise 30% din informări. De asemenea, pe parcursul celor şase ani 15.929 informări au fost înaintate autorităţilor locale, respectiv prefecţilor şi preşedinţilor de consilii judeţene. În 2012, Guvernului i-au fost transmise de către SRI 3.208 informări, în vreme ce preşedintele Traian Băsescu a obţinut 886 informări. Pe de altă parte, 2.345 informări au fost înaintate prefecţilor şi preşedinţilor de consilii judeţene. Ponderea cea mai mare a informărilor transmise de SRI, respectiv 44%, au vizat în 2012 securitatea economică, în vreme ce aproape un sfert din documente (24,2%) au privit „protejarea valorilor şi drepturilor constituţionale”. De asemenea, 21,7% au fost documente de informare în ceea ce priveşte „promovarea unor obiective de politică externă a României”. Doar 9,8% au fost informări legate de identificarea şi evaluarea ameninţărilor de natură teroristă. Analiza rapoartelor SRI din perioada 2007 – 2012 relevă că mandatele de interceptare puse în aplicare de SRI s-au triplat în şase ani, de la puţin peste 10.000 de acte autorizate în 2007 la peste 36.000 în 2012, iar în medie de 10% din mandate a beneficiat direct Serviciul Român de Informaţii. În ceea ce priveşte ameninţarea teroristă în cazul României, numărul măsurilor concrete ale SRI a crescut constant pe parcursul celor şase ani, fiind păstrat nivelul de alertă teroristă la „albastru-precaut”.