În ultimii ani, numărul persoanelor private de libertate ce au ajuns în custodia penitenciarelor din Craiova a crescut semnificativ, fie că a fost vorba de minori şi tineri sau femei. La Penitenciarul Craiova, spre exemplu, bilanţul pe anul trecut a scos la iveală faptul că numărul femeilor încarcerate a crescut cu 37%.
La începutul acestui an, Penitenciarul Craiova avea în custodie 1.186 de persoane private de libertate, din care 106 femei şi 1.080 de bărbaţi, mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, când în închisoare se aflau 1.081 de persoane private de libertate, din care 77 de femei şi 1.004 bărbaţi. Numai numărul femeilor aflate în custodia închisorii a crescut cu 37%.
Pe de altă parte, şi delincvenţa juvenilă s-a transformat, în ultimii ani, într-un adevărat fenomen, tot mai greu de stăvilit. Numărul celor care ajung de la o vârstă fragedă în închisoare, după ce au comis diverse infracţiuni, creşte în mod alarmant. Iar bilanţul pe anul trecut al penitenciarelor craiovene nu face decât să confirme acest lucru.
De cele mai multe ori, tinerii cad în capcană din cauza anturajului şi mediului social în care trăiesc. Ajung, astfel, să ispăşească pedepse cu închisoarea, unele chiar pentru crimă sau trafic de droguri. Iar cifrele sunt cu adevărat alarmante. La sfârşitul anului trecut, în Penitenciarul de Minori şi Tineri (PMT) din Craiova, spre exemplu, se aflau 540 de persoane private de libertate, din care 74 minori, 431 tineri şi 35 majori. Spre deosebire de anul 2011 se poate constata o creştere semnificativă a numărului de persoane încarcerate cu aproape 150 de deţinuţi. Tocmai din acest motiv, odată cu această tendinţă, a fost nevoie chiar de amenajarea unor noi spaţii de cazare, în anul 2012 creându-se încă 90 de astfel de locuri.
La nivel naţional numărul deţinuţilor a crescut cu peste 5.000
Numărul deţinuţilor a crescut şi la nivel naţional în ultimii cinci ani, cu peste 5.000. Astfel, de la 26.212 persoane private de libertate în 2008 s-a ajuns la 31.817 în 2012, costul mediu lunar pentru un deţinut fiind estimat la 417 lei. Însă acestea nu au fost singurele cheltuieli cu puşcăriaşii. Pentru a face faţă numărului tot mai mare de deţinuţi, a fost majorată şi capacitatea de cazare în penitenciarele româneşti cu 783 de locuri anul trecut. Ultimele date făcute publice de Administraţia Naţională a Penitenciarelor arată, totodată, că aproape jumătate – 45,78% – din deţinuţi sunt recidivişti.
Tot în ultimul an numărul sinuciderilor în penitenciarele româneşti s-a dublat, 22 de deţinuţi spânzurându-se în închisoare anul trecut. În condiţiile în care în 2010 şi 2011 s-au înregistrat câte 10 cazuri de sinucidere, anul trecut 22 de deţinuţi s-au spânzurat, iar unul a murit prin intoxicaţie voluntară. În plus, potrivit statisticilor, din cele 115 decese înregistrate anul trecut în rândul deţinuţilor, 24% au fost violente, pe lângă sinuciderile prin spânzurare şi cazul de intoxicaţie voluntară înregistrându-se şi un accident şi două agresiuni. Restul de 76% din decese au avut cauze medicale. Cele mai frecvente afecţiuni au fost neoplaziile – 32%, boli ale aparatului circulator – 27%, boli ale aparatului respirator – 7%, boli ale aparatului digestiv – 5% şi boli infecţioase – 5%.
Telefoane descoperite la deţinuţi
Numărul cazurilor în care, la nivel naţional, au fost descoperite o serie de substanţe interzise la deţinuţi a scăzut în ultimii ani, de la 202 în 2010 la 122 anul trecut. În majoritatea cazurilor – 87, au fost găsite substanţe pulverulente, în 30 de cazuri au fost substanţe solide, iar în cinci, lichide. De asemenea, anul trecut, în penitenciarele din România au fost descoperite 10.505 telefoane mobile, din care 2.012 înainte de intrarea în posesia deţinuţilor şi 8.493 după intrarea în posesie.
De altfel, pentru îmbunătăţirea sistemului de pază şi supraveghere, au fost implementate, ca elemente de serviciu, unităţile canine specializate în depistarea drogurilor şi telefoanelor mobile în opt unităţi penitenciare: la Craiova, Timişoara, Aiud, Iaşi, Poarta Albă, Mărgineni, Bucureşti Rahova şi Gherla.
Pe lista de incidente în penitenciarele româneşti se regăsesc trei evadări, două tentative de evadare, patru părăsiri ale punctului de lucru şi o tentativă de părăsire a punctului de lucru.
