Forumul mondial al Holocaustului, la împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz-Birkenau, a reunit la Ierusalim numeroşi şefi de stat, premieri, regi şi prinţi, dar dintre toţi invitaţii, un statut special i-a fost rezervat preşedintelui rus Vladimir Putin. În 2000 la Stockholm, la cel de-al 3-lea Forum internaţional privind Şhoahul, la care au participat 46 de şefi de stat şi de guvern, în declaraţia comună în 8 puncte se evoca „responsabilitatea solemnă de a se combate genocidul, epurarea etnică, rasismul, antisemitismul, xenofobia”, dar promisiunile luate n-au fost ţinute, rămînînd literă moartă. Antisemitismul se face încă resimţit în Europa, şi atât preşedintele german, Frank Walter Steinmeier, prezent joi la Ierusalim, cât şi omologul său francez, Emmanuel Macron, au subliniat că antisemitismul revine. Cu precădere în… Germania. Un alt aspect: evenimentul prilejuit de cea de-a 75-a aniversare a eliberării lagărului nazist de la Auschwitz-Birkenau era ocazia de a se pune în paranteză rivalităţile naţionale care au dus la războiaie. Cu toate acestea, Polonia, Ucraina şi Lituania au boicotat ceremoniile, încât marele beneficiar a fost preşedintele rus, Vladimir Putin, care a livrat propria versiune asupra celui de-al doilea război mondial glorificând fără rezerve Armata Roşie dar ocultând pactul germano-sovietic din 1939. A stabilit însă o paralelă între Şhoah şi asediul Leningradului de Germania nazistă, două evenimente care nu pot fi comparate unul cu celălalt. Cum relaţiile dintre Israel şi Polonia sunt marcate de neînţelegeri, pe amintirea Holocaustului, divergenţele au fost chiar acute la un moment dat, preşedintele Andrzej Duda a refuzat să meargă la Forumul internaţional dedicat comemorării victimelor Holocaustului. S-a spus că nici nu urma să ia cuvântul. Într-un asemenea context, destul de nuanţat, cu interpretări istorice diferite, s-a înregistrat însă un gest extrem de curtenitor al premierului Benjamin Netanyahu faţă de preşedintele rus, Vladimir Putin: inaugurarea unei statui „Candela memoriei”, amplasată în piaţa Ierusalim, cu o înălţime de 8,5 m şi o flacără în spirală, care va fi iluminată noaptea, dedicată eroismului locuitorilor Leningradului care nu s-au lăsat cuceriţi de nazişti. Mai mult, pe acest fond de sensibilizare a liderului de la Kremlin, mama Naamei Issachar, o tânără în vârstă de 26 de ani, arestată în aprilie anul trecut în Rusia, în tranzit din India, pentru găsirea asupra ei a 9 grame de canabis, condamnată la 7 ani de închisoare, a fost primită, prin diligenţele de rigoare, de Vladimir Putin. Întâlnirea a fost caracterizată de „Bibi” Netanyahu ca „excelentă reuniune de lucru”, motiv pentru care i-a şi mulţumit preşedintelui rus pentru gestul său. La rândul său, preşedintele rus a spus că Naamei Issachar provine dintr-o familie bună, şi asta contează pentru decizia pe care o va lua. Dacă va anunţa eliberarea tinerei evreice, pentru care s-au făcut campanii în toată lumea, dar mai ales în Israel, Benjamin Netanyahu va dovedi încă o dată că e politicianul israelian capabil să obţină gesturi generoase din partea liderilor lumii şi asta cu puţină vreme înaintea alegerilor parlamentare programate la 2 martie a.c. În Israel trăiesc peste 2 milioane de evrei ruşi care ar putea ţine seama, la rândul lor, şi de faptul că marele rabin al Rusiei, Berl Lazăr, după 2000, este un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin. Într-un fel, Benjamin Netanyahu şi Vladimir Putin au pus în scenă apropierea lor, pe o serie de probleme, din Orientul Mijlociu, dar şi arta de a face politică mare.
