Îngrijorările legate de impactul crizei datoriilor de stat asupra economiei şi băncilor din Italia determină tot mai mulţi italieni să-şi mute economiile şi afacerile în Elveţia, căutând siguranţa care, în percepţia lor, nu mai poate fi oferită de euro şi sistemul financiar local. De obicei un refugiu bancar pentru cei bogaţi, Elveţia devine tot mai atractivă pentru clasa de mijloc, pentru oamenii obişnuiţi, care vor să se simtă în siguranţă, să fugă de măsurile de austeritate şi de posibilitatea ca, peste noapte, economiile lor să nu mai valoreze nimic, potrivit unui reportaj. „Mă tem pentru viitorul meu. Cred că va curge mult sânge şi lacrimi, deoarece noul guvern cere sacrificii de la toată lumea. Francul elveţian pare foarte sigur acum în comparaţie cu euro. Să mă duc să-mi vând caşcavalul peste graniţă pare logic. Nu sunt interesat să devin miliardar, vreau doar un pic de linişte”, spune Marco, 31 de ani, care deţine, împreună cu familia sa, o mică firmă producătoare de mozzarella. Şeful unei companii elveţiene de consultanţă pentru firmele care vor să se extindă sau să se mute în Elveţia a declarat pentru Reuters că a fost asaltat în ultimele şase luni de clienţi italieni: „Băncile italiene închid încet, încet, robinetul creditării, iar companiile caută alternative, încearcă să-şi transfere, parţial sau total, afacerile, pentru a avea acces la lichiditate”.
Totodată, populaţia este tot mai îngrijorată de „sănătatea” sistemului bancar şi chiar de o posibilă „implozie” a euro, tot mai mulţi italieni încercând să apeleze la Elveţia ca refugiu pentru economiile şi averea lor. Potrivit datelor unei asociaţii a contribuabililor italieni, numărul cetăţenilor care doresc să deschidă un cont bancar sau să obţină acces la o cutie de valori în Elveţia sau Luxemburg a crescut cu 7% numai din luna iunie. “A început când guvernul Berlusconi a început să vorbească despre măsuri de austeritate. Înainte, numai cei mai bogaţi treceau graniţa pentru a pune banii la saltea. Acum, clasa de mijloc face acelaşi lucru. În ultimele câteva săptămâni am fost asaltaţi de apeluri de la persoane care se tem de o taxă pe avere sau de o intervenţie pe conturile curente, precum cea din 1992. Oamenii vor să ştie ce ar trebui să facă cu banii şi dacă ar trebui să-şi retragă depozitele din bănci”, comentează preşedintele asociaţiei. În Lugano, bancherii se plâng că nu mai au destule cutii de valori pentru a satisface cererile clienţilor italieni.
