Ieri, de Ziua Armatei, la Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova s-a deschis Expoziţia de carte dedicată împlinirii a 180 de ani de la renaşterea Armatei Naţionale şi de la înfiinţarea Strajei Pământeşti. Pentru reconstituirea istoriei oştirii româneşti au fost realizate panouri cu imagini de la evenimente istorice şi au fost expuse cărţi semnate de cadre militare, de absolvenţi de şcoli militare, de specialişti în ştiinţe şi tehnici militare, de creatori de literatură şi artă cu subiecte militare. Volumele expuse provin din fondul Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”, din bibliotecile Muzeului Olteniei, Muzeului de Artă şi ale altor instituţii ori din colecţii personale.
Nu numai documentele prezentate le-au „vorbit” participanţilor despre eveniment, ci şi invitaţii la eveniment, printre care Mihai Fifor – managerul Muzeului Olteniei, Florin Rogneanu – directorul Muzeului de Artă din Craiova, Dănuţ Mic – managerul Colegiului Naţional „Carol I”, scriitorul şi publicistul Ilarie Hinoveanu, profesorul Nicolae Andrei – fost director a Colegiului „Carol I”, prof. dr. George Sorescu, dar şi prof. univ. dr. ing. Gheorghe Manolea.
«Pentru noi, craiovenii de azi un motiv de reală mândrie împlinirea a 180 de ani de la data la care în vechea şi în mândra cetate a României a renăscut cea dintâi muzică militară din România şi tot aici a fost pusă în mişcare prima defilare a armatei nou organizate pe locul unde se află părculeţul „Mihai Bravu”. Armata la care ne referim era compusă la început din trei regimente de infanterie şi şase escadroane de cavalerie sub ordinea marelui spătar Alexandru Ghica şi purta numele de Streajă Pământeană», a precizat Dănuţ Mic, managerul Colegiului Naţional „Carol I”.
Primii paşi după 1829
Renaşterea Armatei Naţionale a avut loc după tratatul de la Adrianopol. „Tratatul de la Adrianopol din 1829 prevedea, printre alte drepturi, crearea unor forţe militare proprii cu funcţii restrânse la misiuni de pază a graniţelor şi menţinerea ordinii. Această prevedere a fost reluată şi dezvoltată apoi în Regulamentul Organic, intrat în vigoare în iulie 1831 în Muntenia şi în ianuarie 1832 în Moldova, prevedea că miliţia sau Straja Pământeană ca instituţie militară urma să fie naţională şi să fie întocmită pe bazele vechi. Ea comporta două elemente constitutive: trupele permanente cu atribuţii limitate la păstrarea ordinii interioare şi trupele nepermanente regionare numite Dorobanţi, cărora le era destinată apărarea ordinii teritoriale. În aceşti ani şi în cei imediat următori, se intensifică preocupările pentru îmbogăţirea bazei de documentare a activităţii militare, prin traduceri şi adaptări de noi regulamente şi documente cu caracter normativ pentru studierea organizată a acestora. Renaşterea Armatei Naţionale este o noţiune sugestivă şi bogată în sensuri. Ea semnifică mai întâi că după o lungă perioadă de decădere şi de degradare a spiritului militar, sub presiunea dominaţiei străine, se produce un proces de înnoire, de revenire la demnitate şi onoare. Simbolizează apoi interesul preponderent acordat tradiţiilor militare, faptelor de arme ale înaintaşilor. Această reevaluare a trecutului are drept scop să inspire şi să impulsioneze soluţionarea noilor probleme”, a precizat Mihai Fifor, managerul Muzeului Olteniei.
Cu acest prilej au fost omagiate şi cinci personalităţi care, prin studii, carieră sau prin opera lor au slujit în mod exemplar oştirea română – Vasile Cârlova (1809-1839), Theodor Aman (1831-1891), Henri Coandă (1886-1972), Marin Sorescu (1936-1996) şi Gogu Constantinescu (1881-1965).
