Conform unui sondaj, învăţământul românesc era mai bun înainte de 1989

0
464
44% dintre profesorii din România cred că învățământul de dinainte de 1989 era mai bun decât cel de astăzi, potrivit unui sondaj al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). De asemenea, 6 din 10 profesori văd partidele politice doar ca pe un mijloc prin care politicienii își fac o carieră. Sunt date care sunt prezentate de edupedu.ro.

Această percepție a profesorilor arată lipsa de încredere în sistemul educațional în care ei înșiși activează, existând riscul de a transmite aceste păreri și elevilor, potrivit studiului.

Atitudinea generală față de justiție:

49% sunt de acord că „în zilele noastre, cei mai mulți care încalcă legea scapă nepedepsiți”. „Nu contează legile, oricum cei de la putere fac ce vor ei”, este o afirmație cu care sunt de acord 46% dintre participanții la sondaj. Încrederea în justiție este destul de redusă pentru 39% dintre respondenții profesori, care cred că „în prezent, nici tribunalele nu mai fac dreptate oamenilor”. În privința partidelor politice, acestea „există doar pentru ca politicienii să-și facă o carieră”, susțin 58% dintre cadrele didactice. Învățământul de dinainte de 1989 era mai bun decât cel de astăzi, încă mai cred 44% dintre cei care au participat, restul de 56% nefiind de acord cu afirmația respectivă. Tot 44% este procentul nostalgicilor după „epoca de aur”, care susțin că „în comunism oamenii aveau mai multă încredere în viitor”, mai arată studiul. Printre profesori, procentul extremei care mai degrabă e de acord că „este bine să existe un singur partid politic” este de 15. Profesorii sunt percepuți atât de părinți, cât și de reprezentanții ISJ, a fi categoria de persoane care discriminează cel mai puțin. Acest lucru, în combinație cu importanța alocată școlii, conferă o mare responsabilitate profesorilor în acest domeniu, după cum arată rezultatele studiului. La studiu au participat profesorii care predau la ciclul de învățământ gimnazial și liceal. Au fost luate 689 interviuri. Eșantionul a fost unul probabilistic stratificat, cu o marjă de eroare de +-4%, grad de încredere de 95%. În privința culegerii datelor, profesorii au fost contactați telefonic, dar o parte dintre ei au dorit să răspundă fie online, fie față-în față. Din eșantionul de 689 de interviuri, 378 au fost realizate doar telefonic, 58 față-în-față și 253 online. Perioada de colectare a datelor a fost mai – iunie 2021.