Un plan de vindecare al planetei

0
444

Preşedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, în faţa şefilor de stat din lume, reuniţi în cadrul Adunării Generale a ONU, a adoptat un ton ofensiv, apărând suveranitatea ţării sale şi respingând toate accentele legate de ravagiile provocate de nenumăratele incendii din pădurea Amazonului, problemă majoră, din care Emannel Macron făcuse o prioritate la Summit-ul G7 de la Biarritz, în luna august a.c. „Este fals că pădurea din regiunea amazoniană aparţine patrimoniului umanitar şi este o eroare a oamenilor de ştiinţă care susţin că este un plămân al planetei” a clamat Jair Bolsonaro. Care a calificat absurde afirmaţiile lui Emannuel Macron, privind protejarea regiunii amazoniene prin conferirea unui statut internaţional. După G7, Brazilia se află sub presiune internaţională, dar are susţinerea „fără rezerve” a preşedintelui american Donalt Trump. Climatologi, ong-uri precum Greenpeace şi Oxfam s-au arătat îngrijorate de declaraţia liderului brazilian, considerându-l „problema şi nu soluţia”. Incendiile care au făcut ravagii şi continuă să facă în pădurea tropicală a Amazonului au atras atenţia asupra fragilităţii unuia dintre „plămânii verzi ai planetei”. În ultimul raport al grupului experţilor interguvernamentali privind evoluţia climatului (GIEC) dezbătut ieri se rezumă concluziile climatologilor într-o formulă şoc: „oceanele sunt în foc.” Încălzirea riscă inundaţii majore, topirea accelerată a banchizelor de gheaţă. Oceanele sunt aidoma unor pompe pe cărbune: absorb 25-30% din emisiile CO2, dar absorb şi căldura produsă de gazele cu efect de seră. Topirea gheţarilor a devenit principala cauză a ridicării nivelului mărilor în lume, creşterea fiind esimată la peste un metru până în 2020, dacă emisiile de gaze nu se diminuează. Marea majoritate a specialiştilor consideră că pământul se află în proces de încălzire din cauza oamenilor, şi dacă vom continua în acelaşi ritm să eliberăm gaze de seră, în atmosferă, daunele vor fi din ce în ce mai mari. În medie orice autoturism emite cam o jumătate de kg de dioxid de carbon pentru 1,5 km parcurşi. Creşterea nivelului mărilor este astăzi de două ori şi jumătate mai rapidă ca acum 10 ani. Instituţiile de cercetare, ong-uri, agenţii internaţionale demonstrează că temperatura aerului a crescut cu aproape 6 grade Celsius, între 2013-2015. Iar raportul GRIEC reţine atenţia asupra altor fenomene, cum că, momentan consumul de oxigen, în anumite zone, a devenit superior oxigenului produs. Fenomenele climatice legate de încălzire, precum seceta, incendiile din păduri, inundaţiile şi  uraganele s-au dublat după 1990 spun experţii. Semnale de alarmă trage şi Organizaţia mondială a meteorologilor. Semnatarii Acordului de la Paris, în cursul conferinţei pe probleme climatice din 2015, s-au angajat să nu depăşească o creştere a temperaturii cu 2 grade Celsius, făcând tot posibilul pentru menţinerea acestora la 1,5 grade Celsius. Dar pentru a rămâne la acest prag emisiile globale de CO2 trebuie să scadă substanţial în condiţiile în care energia mondială, la ora actuală provine din consumul petrolului, cărbunelui şi gazelor naturale. Adevărul despre schimbările climatice e incomod. Dar faptul că ne îndreptăm spre dezastru este în mod ciudat convenabil. Mişcarea pentru justiţie ecologică va dobândi cu siguranţă amploare, în perioada imediat următoare. Şi asta implică o nouă economie, un nou sistem energetic, o nouă relaţie cu planeta şi intre oameni pentru terenuri, apă şi suveranitatea alimentară, drepturile omului şi demnitate. Îngrijorarea publică începe să se manifeste, şi protejarea pădurilor, munţilor, râurilor va deveni vitală.