Dacă vremurile sunt cum sunt şi vremea este cum este. Adevărata problemă rămâne alta: cei care administrează vremurile au şi ei dificultăţi majore, cam peste tot în Europa. După cum vedem. În rest, la noi, meteorologii prin directoarea ANM, Elena Mateescu, ne înştiinţează „de vreme proastă în toată ţara”, adică instabilitate atmosferică accentuată, până la sfârşitul săptămânii, în cea mai mare parte a teritoriului. Tot de la Elena Mateescu am aflat că am avut în luna iunie, la fel de multe avertizări meteo, cât în tot anul 2011. Cu toate acestea, verile cele mai ploioase din istoria măsurătorilor meteorologice, în opinia directorului general al ANM, sunt cele din anii 2005, 2008, 2010 şi 2015. Discuţia despre „vreme frumoasă” are interpretări diferite: o vreme caldă şi însorită, cu temperaturi medii de 35 grade Celsius, de pildă, dorită de cei aflaţi pe litoral sau în staţiuni montane, nu este jinduită de cei „răi de căldură”. Oricum, în iarnă eram avertizaţi prin informaţii de mare „rigoare” academică, despre vreme, că vom avea o vară… secetoasă. Frumosul şi urâtul sunt termeni mult mai relativi decât îşi închipuie mulţi dintre noi, când duc o discuţie pe această temă. Există pentru mulţi, dar foarte mulţi, ceea ce omitem, un timp necesar şi un timp potrivnic. La Atena, în regiunea imediată, bunăoară, dorită ar fi fost o ploaie diluviană şi nu temperaturi caniculare de 40 de grade Celsius, aflate la originea valului de nenorociri, care s-a abătut asupra acestei ţări, sufleteşte apropiată nouă. Traversăm oricum o vară sucită. Nu doar noi, cum deplângea şi ministrul Petre Daea, invitat la o emisiune de televiziune („Punctul de întâlnire”) pentru a vorbi despre grâu. N-au fost cinci zile consecutive identice la strânsul celei mai mari bogăţii a ţării, şi cu toate acestea, fără a oferi cifre exacte Petre Daea părea încrezător într-o bună recoltă. Situaţie valabilă şi în Dolj, unde se prefigurează randamente medii superioare anului trecut, în pofida perturbărilor menţionate, care vor fi acompaniate, după toate estimările, de recolte bune de porumb şi floarea-soarelui. Şi dacă România se confruntă cu precipitaţii abundente, care au produs în nu puţine judeţe ale ţării pagube materiale, Suedia şi Norvegia sunt lovite de o secetă prelungită – excesivă – cu consecinţe nefaste asupra şeptelului din cele două ţări, obligate la reducerea acestuia din cauza deficitului de furaje. „Noi nu am cunoscut o perioadă de secetă atât de lungă din anul anul 1860”, a spus climatologul Weine Jovesson de la Agenţia Meteo Suedeză pentru Svenska Dagbladet. Federaţiile de agricultori din cele două ţări nordice au făcut deja apel la Franţa, cunoscută pentru potenţalul ei agrar, să fie ajutate în salvarea animalelor de rasă, de pe urma cărora trăiesc. Discuţia se poate lungi. Din când în când poate e bine să distingem între esenţial şi neesenţial, între semnificativ şi nesemnificativ, între prioritar şi secundar. Deşi nu ne face plăcere. Mai ales când e vorba de „starea vremii”.
