Primar de dată recentă, în localitatea natală, Aurel Băjenaru a avut duminică o „adunare populară” la Casa de cultură, arhiplină, din Dăbuleni. Şi dialogul s-a legat la repezeală, fără introduceri inutile, noul primar spunând şi ce „a găsit” şi nu ar fi dorit (contractul defectuos cu Rosalul) şi ce „n-a găsit” şi şi-ar fi dorit, mai exact un plus de receptivitate la doleanţele oamenilor. Doar că promisiunile din campania electorală, unele reluate în dialog, vor avea şi scadenţă. Sigur, acum, că dăbulenarii vor multe, chiar să ardă etapele, dacă se poate, şi peste toate să-şi valorifice toată producţia de pepeni verzi şi galbeni pe care o mai prijoane câmpul. E un tonus bun la nivelul localităţii, în sensul că optimismul surclasează resemnarea. Nu e meritul lui Aurel Băjenaru, şi nici nu şi-l asumă. Încearcă doar să îl menţină. Flancat de secretarul oraşului, Ion Cojocaru şi viceprimarul Zăria Ştefan, primarul Dăbuleniului a prezentat oamenilor, din sală, bugetul localităţii pe anul în curs: 330 miliarde lei vechi. Situaţia financiară a primăriei, prevedere/execuţie bugetară, şi stadiul derulării contractelor. Ceea ce nu s-a mai întâmplat. A enumerat, cu răbdare, câteva demersuri imediate, stăruind asupra unei alte calităţi a actului de administraţie publică locală. Sună cam pompos. Adică oamenii primăriei să fie toţi, în frunte cu el, în slujba dăbulenarilor. Celor prezenţi, nu prea le venea să creadă ceea ce auzeau, dar dacă aşa spune „procurorul” – cum îl ştie lumea în localitate pe primar -, poate aşa o fi. La Sibiu se află deplasate o echipă de dansuri populare, formată din elevi, dar şi un taraf, din Dăbuleni. În fine, fostul jucător al Craiovei, Nicolae Ghiţă, a fost desemnat antrenor al echipei locale de fotbal. De alaltăieri, Dăbuleniul are şi campion naţional la caiac-canoe. Procentul de absolvire la Bac – liceul Constantin Brâncoveanu – a fost de 70%. Discuţii multe despre funcţionalitatea pieţei agro, care nu este momentan ceea ce ar trebui să fie. Ce spune consilierul judeţean Veta Păsculescu, tenacea militantă a liberalilor din Dăbuleni, care a pus umărul în campania electorală: „Avem un primar, eu îl fac destoinic, care după ani de-a rândul îi uneşte, nu îi desparte pe localnici. Atât am de spus”. Aurel Băjenaru, care a văzut multe la viaţa lui şi cunoaşte bine psihologia dăbulenarilor, aleargă cât e ziua de lungă, pe unde consideră că e nevoie de prezenţa sa. Nici o clipă părăsit de umor. De pildă, cum se întâmplă, la preluarea ştafetei de la predecesorul său Nicolae Drăgoi, a preluat şi telefonul de serviciu, de la acesta. În primele zile s-a trezit asaltat de telefoane de „consolare”, de la cei aflaţi în tabăra fostului primar. A mai cules şi nişte înjurături de rigoare. Pentru întreţinerea tenului. Când unora le-a spus cine se află la telefon, le-a dispărut glasul. Bineînţeles, de la o vreme, noul primar al Dăbuleniului are numai „prieteni”, în localitate. Cel puţin la telefon. Şi vorba scriitorului, „nu există, să existe, cetăţeni cu feţe triste”. La Dăbuleni.
