În ultimele zile, comercianţii din Craiova au ridicat preţurile la raft, în multe cazuri şi cu 20%. O explicaţie a majorărilor este, deocamdată, dată de presiunea fiscală existentă în rândul producătorilor. Produse de bază, precum carnea şi preparatele din carne, pâinea şi produsele de panificaţie, laptele şi brânzeturile, pleacă, acum, spre clientul final cu preţuri majorate semnificativ. Legumele şi fructele, în cea mai mare parte de import, sunt comercializate la valori sensibil mai mari decât în săptămâna anterioară. Roşiile nu coboară sub 4,00 lei/kg. Se anunţă, aşadar, o toamnă deloc uşoară, craiovenii trebuind să scoată mult mai mult din buzunare pentru a-şi face proviziile de iarnă.
Încă de acum o săptămână, pieţele craiovene par să fi copiat, la indigo, o politică de preţuri unitară. Astfel, la majoritatea produselor alimentare, preţurile au crescut ajungând la valori cu 20% mai mari decât erau până la jumătatea acestei luni. Mai întâi s-a simţit acest lucru la legume şi fructe. Caisele au urcat la 5 lei/kg, roşiile nu coboară sub 4 lei/kg, merele sunt acum 3,50-4,00 lei/kg, nectarinele şi piersicile – de import, desigur – 5-6,00 lei/kg.
Frige şi la buzunare
O creştere semnificativă se înregistrează la lapte şi produsele din lapte. Litrul de lapte este 3,00 lei, iar brânza de vacă a urcat rapid, în ultimele zile, de la 10 lei/kg la 12,00 lei/kg.
De departe, cel mai mare impact vine de la majorarea preţului la carne. Aici, magazinele de profil din pieţele craiovene au urcat preţul la carnea tocată de porc de la 10 lei/kg la 12,00-13,00 lei/kg. Muşchiul de porc este, de ieri, 19,00 lei/kg. Asemănător stau lucrurile şi la carnea de pasăre, creşterea depăşind 20%.
La produsele de panificaţie, biscuiţii au, de câteva zile, preţuri cu 25% mai mari. Şi tendinţa este tot de creştere, pentru că, de la 1 iulie a.c., majoritatea furnizorilor de mărfuri alimentare şi nealimentare a anunţat magazinele revânzătoare că trebuie să ia în considerare o nouă majorare a preţurilor cu 10%.
Lovituri profesioniste
Foarfeca în care sunt prinşi consumatorii devine, tot de la 1 iulie a.c., din ce în ce mai periculoasă. Pentru că, preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici va creşte cu până la 8%, de la 1 iulie 2017, potrivit deciziei de joia trecută a Comitetului de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
Puterea de cumpărare scade considerabil de la zi la zi. Diverşi angajatori au procedat la măsuri drastice în rândul angajaţilor. În sectorul farmaceutic craiovean, un mare lanţ de farmacii a tăiat tichetele de masă acordate propriilor salariaţi. Nu sunt excluse reduceri de personal, dacă vânzările vor scădea sub limita de supravieţuire a activităţii curente.
Comerţul de cartier este sufocat de prezenţa tot mai agresivă a supermarketurilor cu capital extern. Legile comerţului sunt valabile pentru toată lumea, numai că unii au un cu totul alt sprijin financiar, bancar, logistic şi chiar diplomatic; iar cei mici, autohtoni, se zbat să reziste în malaxorul unei concurenţe uneori prea dure, unor controale din partea autorităţilor ce se lasă cu „invitaţii” sau, mai grav, cu amenzi usturătoare. Pentru o exemplificare mai clară a situaţiei unui patron de magazin, situat la parterul unui bloc, ar trebuie să spunem doar că, dacă ar avea 3-4 angajaţi ar trebui să aibă un profit lunar atât de bun, încât să achite circa 10.000 de lei pentru plata drepturilor salariale, cu contribuţiile aferente statului; alte 6.000 de lei pentru contravaloarea energiei electrice consumată de cele 7-8 lăzi frigorifice cu răcoritoare şi îngheţata de sezon; câteva sute de euro pentru chirie; muncă benevolă la vânzarea ţigaretelor – fără de care nu-ţi intră prea mulţi clienţi în magazin – şi lista poate continua.
Puterea de cumpărare scade vertiginos
Aşadar, se anunţă o vară incendiară şi la propriu şi la figurat. Migrarea forţei de muncă este o realitate crudă. Aparent, motorul creşterii economice ar fi creşterea consumului. Dar, dacă este făcută doar prin infuzia de masă monetară pe piaţa internă, prin creşteri salariale decise politic, iată că s-a ajuns la efecte contrare. Mai exact, la menţinerea aceleiaşi puteri de cumpărare doar în cazul bugetarilor cu salarii majorate; dar la micşorarea accentuată a puterii de cumpărare în cazul angajaţilor din sectorul privat şi a celor fără salarii mărite. Dincolo de impactul electoral, pe care o măsură precum creşterea salariilor plătite din fondurile publice o are la unele categorii de angajaţi, se va ajunge, în scurt timp, la un efect invers, de pulverizare a veniturilor din segmentul privat.
Ca un paradox, creşterile salariale vor avea o pondere semnificativă în sectoare greu fiscalizate la capitolul şpăgi – sănătatea şi învăţământul. Şi, aici, se va produce în următoarele luni un efect de bumerang. Concret, dacă mergi la un medic salarizat cu 15.000 de lei lunar, din care 1.300 de lei îi primeşte pentru o gardă de weekend, iar tu ca pacient „trebuie” să-i îndeşi, să zicem 300-400 de lei, cât e mercurialul la o banală operaţie de scoatere a apendicelui, medicului i se va părea un mizilic şi, prin metode des practicate, va avea grijă să urce „atenţia” pacientului la o sumă „nejignitoare” din perspectiva purtătorului de halat alb. Aidoma şi în învăţământ. Aici, cu o medie de 15 elevi pe clasă, numai performanţă nu mai fac dascălii! Dar, desigur, au sindicate, au voci stridente, ştiu să ceară mai mult şi nu ezită să-ţi cheme copilul la meditaţii, în particular, nefiscalizate. Mergem mai departe, tot cu carul înaintea boilor şi tot cu biciul pe plebea care îngroaşă rândurile societăţii. Şi vorbim aici de oameni de rând, fără să aibă vreo vină anume, poate doar aceea că nu s-au dedublat, că nu s-au jenat dacă în oglindă văd o persoană demnă de prea puţin respect şi nu au făcut temenele pentru a fi, în câţiva ani, înregimentaţi în rândurile marii administraţii locale sau centrale arvunite la borcanul cu miere electorală.
