Deputaţii din Comisia de tehnologia informaţiei şi cei din Comisia juridică discută zilele acestea legea iniţiată de Guvern care permite identificarea celor care cumpără cartele pre-pay, aceştia reprezentând peste 60% din utilizatorii de telefonie mobilă sau a celor care folosesc reţele wireless. Cei mai mulţi susţin că este nevoie de o astfel de lege, mai ales după evenimentele din ţara vecină, după atentatul terorist de la Burgas, Bulgaria, din vara anului 2012.
Iniţiativa Guvernului prin care utilizatorii de cartele telefonice prepay sunt obligaţi să-şi declare datele personale la momentul achiziţionării acestora a intrat în procedură de urgenţă în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for decizional. Actul normativ, care a fost adoptat deja de Senat, ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2015. Expunerea de motive a Guvernului precizează că în prezent piaţa de telefonie mobilă este dominată de cartelele prepay, care reprezintă 67% din numărul total de utilizatori ai serviciilor de comunicaţii mobile. Executivul susţine că ar exista o discriminare între consumatorii de servicii care sunt abonaţi şi cei care folosesc cartele prepay, deoarece sunt reţinute datele cu caracter personal doar ale celor dintâi. Reprezentanţii instituţiilor de apărare şi siguranţă a statului susţin pe aceiaşi voce, şi aici mă refer la SRI, DIICOT şi BCCO, că “aplicarea actului normativ va asigura un climat de normalitate şi siguranţă civică, prin prevenirea criminalităţii, inclusiv a formelor sale grave ori cu caracter transfrontalier, precum şi a actelor de terorism”. În primul rând această lege va asigura protecţia populaţiei, prima vizată, a bunurilor materiale şi valorilor, într-o abordare europeană.
„Şi ţara noastră trebuie să se alinieze normelor europene”
Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele EPP, membru al Comisiei pentru Industrie, Cercetare şi Energie (ITRE), a Parlamentului European, a spus că la nivelul Comisiei Europene există un act normativ care reglementeză acest aspect şi că nu de puţine ori partenerii din UE au criticat România pentru faptul că devine exportator de vulnerabilitate în Uniune din cauza faptului că permite achiziţionarea de mijloace de comunicare nenominale. „Este foarte bine că în sfârşit, Consiliul Legislativ a emis un aviz pozitiv asupra proiectului Guvernului. Sper ca săptămâna aceasta să se lămurească totul. Dacă e nevoie şi eu pot să ajut, pentru că până la noua reorganizare, adică până se fac noile Comisii ale Parlamentului European, eu fac parte încă din Comisia pentru Industrie, Cercetare şi Energie (ITRE), iar anul trecut personal, am avut un raport legat de apelurile, mesajele scrise (SMS) şi traficul de date in roaming, care prin votul colegilor mei din Parlament ar putea să nu mai fie taxate suplimentar, aşa că e un domeniu unde mă pricep. Este foarte important să reglementăm acest aspect, că majoritatea statelor îl au şi atunci noi suntem în afara Uniunii Europene, ceea ce nu este bine deloc… ”, a precizat europarlamentarul Marian Jean Marinescu.
Societate civilă atrage atenţia Guvernului să nu fie încălcate drepturile cetăţeneşti
Pe de altă parte, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România-Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a solicitat Guvernului şi Parlamentului să aibă în vedere obligaţiile asumate de România prin tratate internaţionale cu privire la drepturile omului, nu doar necesităţile dictate de siguranţa naţională, lucru pe care în mod cert autorităţile statului nu îl vor trece cu vederea.
„România, exportator de vulnerabilitate în Uniune Europeană”
Generalul SRI Dumitru Dumbravă a susţinut, săptămâna trecută, la Comisia de IT din Camera Deputaţilor, cam acelaşi lucru şi anume că partenerii din UE critică România pentru faptul că devine exportator de vulnerabilitate în Uniune din cauza faptului că permite achiziţionarea de mijloace de comunicare nenominale. “Suntem criticaţi de parteneri că România devine un exportator de vulnerabilităţi în UE, adică s-a dus vestea printre băieţii răi că în România pot fi achiziţionate mijloace de comunicare la liber, fără a-ţi declara identitatea, şi băieţii răi le iau şi le utilizează în scopuri malefice, antisociale, în UE. Parteneri din UE mă întreabă cine e în spatele cartelei suspecte şi nu pot da răspuns util. Problema cartelelor preplătite a apărut prima dată în România în 2008, odată cu pregătirile pentru summitul NATO. Au trecut atâta timp, trei proiecte de acte normative, două hotărâri CSAT, o hotărâre de Guvern, multe acte normative, şi suntem exact în acest punct, când 67% din piaţa utilizatorilor de telefonie mobilă din România e ocupată de aceste cartele care sunt anonime, anonimizate, folosite de fiecare cum vrea în scopuri benefice, dar şi malefice”, a spus Dumitru Dumbravă.
Legea vine şi în ajutorul celor de la BCCO şi DIICOT
Comisar-şef Silviu Văcaru, şeful Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO)Craiova a susţinut de asemenea că o astfel de lege este benefică, pentru că deşi foarte multe cazuri au fost rezolvate cu succes s-a pierdut timp până la identificarea făptaşului şi asta pentru că de cele mai multe ori infractorii sunt specializaţi şi utilizează foarte multe cartele prepay. Un punct de plecare susţine experimentatul cms.şef Silviu Văcaru, cât de mic ar fi el este foarte bun în desfăşurarea unei operaţiuni complexe. “Ştim că partenerii noştri din Uniunea Europeană, dar nu numai, pentru că noi colaborăm foarte bine şi cu FBI dar şi cu Service Secret, beneficiază de o astfel de reglementare, care ne-ar ajuta şi pe noi în cazuri complicate, care nu au fost puţine, aşa că aşteptăm legea cu mare interes şi cetăţenii trebuie să înţeleagă că este doar în folosul lor, pentru securitatea lor. ”, a spus şeful BCCO Craiova.
Într-un singur dosar, peste 1000 de persoane păgubite
În multe ţări din Uniunea Europeană a devenit o practică de rutină ca un criminal, sau un hoţ, să fie prins cu ajutorul datelor de trafic. De multe ori este suficient să fie analizate listele cu convorbiri telefonice efectuate în intervalul de timp şi din locul unde s-a produs fapta pentru a descoperi apelurile suspecte şi, prin audierea persoanelor sunate, să se ajungă la infractor. Legea vine şi în ajutorul procurilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. În iulie 2011, procurorii DIICOT au făcut 117 percheziţii în Bucureşti, Craiova, Târgu Jiu, Timişoara, Râmnicu-Vâlcea, Zimnicea, Alexandria, Reşiţa şi Piteşti, legat de fraude informatice prin care 1.000 de persoane au fost păgubite cu 20 milioane de dolari, anchetatorii colaborând cu ofiţerii US Secret Service şi FBI. S-au folosit sute de cartele prepay.
Gândiţi-vă cât ar fi uşurat munca celor de la SRI, DIICOT şi BCCO, parteneri în acest caz, dacă ar fi ştiut cine a achiziţionat cartelele de pe care s-a sunat. Şi cazurile pot continua…
