Consiliul Federaţiei (Camera superioară a parlamentului rus) a votat, ieri, în unanimitate, revocarea deciziei privind trimiterea de trupe în Ucraina, după ce în luna martie acordase o autorizaţie în acest sens preşedintelui rus, informează agenţiile de ştiri. Un singur senator a votat împotrivă, în timp ce o majoritate de 153 a aprobat decizia preşedintelui Vladimir Putin, destinată, conform Kremlinului, să contribuie la „normalizarea” situaţiei în Ucraina. Preşedintele rus a cerut, marţi, Consiliului Federaţiei revocarea autorizaţiei cu privire la „utilizarea forţelor armatei ruse pe teritoriul Ucrainei”, în scopul normalizării şi reglementării situaţiei în regiunile din est, după cum a relatat agenţia de presă Ria Novosti. În ciuda acestor „mesaje” ale Kremlinului, Alianţa Nord-Atlantică va menţine suspendarea cooperării cu Rusia, întrucât „nu există nici o schimbare de atitudine” faţă de Ucraina, susţine secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. „Nu vedem nici o schimbare de atitudine a Rusiei”, a declarat Rasmussen cu ocazia reuniunii miniştrilor de Externe ai statelor membre NATO. „Menţinem suspendarea cooperării la nivel practic cu Rusia, dar lăsăm deschise căile pentru dialogul la nivel diplomatic”, a subliniat secretarul general al NATO. În schimb, Ucraina a decis menţinerea armistiţiului unilateral, în pofida atacului asupra unui elicopter ucrainean, care s-a soldat cu 9 morţi, în estul ţării, la periferia oraşului Slaviansk, bastion al insurgenţilor, a anunţat, ieri, ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin. „Ne menţinem angajamentul, menţinem armistiţiul unilateral”, a spus Klimkin la Bruxelles, la finalul reuniunii cu şefii diplomaţiilor din statele membre NATO.
Marţi, autoproclamatele „republici populare” Lugansk şi Doneţk (din estul Ucrainei) au format, marţi, o aşa-zisă Uniune a republicilor populare, sfidând practic eforturile internaţionale pentru detensionarea situaţiei din estul ţării, teatrul unor violenţe sângeroase de mai bine de două luni între trupele guvernamentale şi separatişti, care nu recunosc noua putere prooccidentală de la Kiev. „Consiliul Suprem al Republicii Populare Doneţk (DNR) a adoptat un act constituţional privind fuziunea între DNR şi Republica Populară Lugansk şi crearea unei Uniuni a republicilor populare”, se afirmă într-o postare pe Twitter a aşa-zişilor lideri ai DNR. Regiunile Doneţk şi Lugansk au organizat referendumuri cu privire la statutul lor politic în cadrul Ucrainei şi şi-au proclamat independenţa faţă de Kiev la 11 mai a.c.. Autorităţile ucrainene nu recunosc rezultatele acestor plebiscite şi consideră cele două „republici autoproclamate” drept organizaţii teroriste, relevă agenţia rusă de presă Ria Novosti.
