Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor” a organizat, ieri, 25 aprilie a.c., workshop-ul cu titlul Realități socio-economice în Oltenia modernă și contemporană. Evenimentul se înscrie în seria manifestărilor culturale având ca scop promovarea valorilor și evenimentelor sociale cu impact trăite pe meleagurile Olteniei, o provincie cu o istorie bogată, cu un destin impetuos și o vocație spre universalitate, ca rezultat firesc al întrepătrunderilor și legităților ce au dat conturul secular al acestei zone.
Nevoia imperioasă de a menține mereu vie memoria Olteniei, ca una dintre provinciile cu un profund și consistent bagaj istoric a făcut drept inevitabilă organizarea unei întâlniri de lucru a cercetătorilor Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor”, al Academiei Române, în cadrul căreia au fost dezbătute și prezentate elemente de orginalitate social-istorică de pe meleagurile oltene. După salutul adresat participanților, prof. univ. dr. Sevastian Cercel, directorul institutului, a precizat că workshopul este a treia manifestare din acest an, care se înscrie în seria de activități pe care ICSU din Craiova le desfășoară, având ca tematică istoria Olteniei. Totodată, a subliniat importanța valorificării bogatului fond arhivistic al regiunii noastre și pentru reliefarea misiunii pe care Academia Română o are în societatea actuală, aceea de a efectua cercetare fundamentală, enciclopedică, prin realizarea de studii și articole care să îmbrățișeze vastul domeniu al științelor socio-umane. Moderatorii sesiunii au fost cercet. șt. III dr. Mihalea Bărbieru și cercet. șt. III dr. Georgeta Ghionea din cadrul institutul craiovean.
Eroi și personalități oltene
Dezbaterea a fost deschisă cu articolul: Matilda Brădișteanu- prima femeie avocat din Oltenia, elaborat de cercet. șt. III dr. Narcisa Maria Mitu și cercet. șt. III dr. Loredana Maria Ilin Grozoiu. „Pentru istoria Craiovei, Matilda Brădișteanu Duțulescu a reprezentat una dintre figurile reprezentative ale intelectualității care s-au format în perioada interbelică, urcând toate treptele cariei didactice, pornind de la postul de profesor și ajungând la funcțiile de conducere: director al Colegiului Național „Elena Cuza” (1938) și apoi, la cea de inspector general (1943). Absolventă a Facultății de Drept din București, se înscrie ca avocat stagiar în Baroul Dolj devenind, potrivit relatărilor sale, prima femeie avocat din Oltenia. Nu a putut profesa această meserie, soțul său opunându-se. De asemenea, s-a pus în slujba aproapelui și a țării în timpul celor două mari conflagrații mondiale, acțiunile sale și ale celor implicați, fiind gratificate de autorități prin acordarea unor adrese de mulțumire din partea conducerii Ținutului Olt și a Ministerului Educației Naționale” au precizat autorii comunicării.
„Acesta este tatăl meu!” sunt cele patru cuvinte, rostite ce cel care avea să devină pentru posteritate copilul simbol al Craiovei și al României Mari, având o semnificație impresionantă, pentru care istoria a lăsat să se graveze spre nemurire una dintre cele mai emoționante ceremonii trăite. Încadrarea acestei expresii a făcut-o cercet. șt. III dr. Gabriel Croitoru, în prezentarea cu titlul Amilcar Săndulescu și alegerea eroului necunoscut. Autorul comunicării analizează o experiență unică cu prilejul cinstirii eroilor români căzuți la datorie în Războiul de Întregire. „Culese din 10 locuri unde s-au dat lupte, rămășițele pământești a 10 eroi au fost așezate în sarcofage confecționate din lemn de stejar, căptușite cu tablă de zinc, îmbrăcate cu mătase de culoare roșie cu ciucuri de aur și așezate în biserica de la Mărășești. Aici, Amilcar Săndulescu, după terminarea ceremoniei religioase, în prezența ministrului de război, a ales sarcofagul nr. 4, rostind cuvintele „Acesta este tatăl meu”. Dus cu trenul la București, sicriul a fost coborât în cripta monumentului din parcul Carol, în data de 17 mai, ziua de Înălțare a Domnului, Ziua Eroilor, în cadrul unei impresionante ceremonii la care au participat familia regală a României, mitropolitul primat Miron Cristea și o mulțime impresionantă de oameni” a subliniat în prezentarea sa cercetătorul Gabriel Croitoru, punctând totodată evenimetele ulterioare petrecute la Craiova, ce l-au avut ca referință pe Amilcar Săndulescu, orfan de război.
Elemente de studiu istoriografic interbelic: șezătoarea culturală și obștea de arendare
Cercet. șt. III dr. Diana-Mihaela Păunoiu a prezentat studiul cu titlul Şezătoarea culturală în contextul modernizării sociale interbelice în Oltenia. Analizând şezătoarea culturală în contextul programului de modernizare interbelic, conceptualizat de Şcoala gustiană şi transpus în practică prin intermediul Fundaţiei Culturale Regale „Principele Carol”, autoarea a vorbit despre şezătoarea culturală ca mijloc de educaţie populară, dar şi ca o strategie de comunicare şi de formare a unei legături de încredere între reprezentanţii modernizării şi comunităţile săteşti locale. Totodată, a arătat că utilitatea şezătorii culturale s-a conturat şi practicat în timpul campaniilor monografice şi cele ale echipelor studenţeşti regale, modelul regăsindu-se, de asemenea, şi în activitatea căminelor culturale. Să amintim că, în prezent, la nivelul instituțiilor de profil, există o preocuparea pentru conservarea, restaurarea şi perpetuarea tradiţiilor şi valorilor româneşti autentice.
Despre obștea de arendare, considerată la acea vreme drept cel mai important mijloc de satisfacere a necesității țăranillor de a cultiva, aflăm detalii interesante de la cercet. șt. III dr. Georgeta Ghionea. Analizând această problematică în studiul cu titlul Obștile de arendare și locul lor în cooperația din Oltenia interbelică, autoarea arată că „problema împroprietăririi ţăranilor a reprezentat o permanentă preocupare a oamenilor politici din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Reducerea lotului de pământ, primit prin reforma agrară din anul 1864, învoielile agricole împovărătoare, arendarea pământurilor la preţuri ridicate, toate acestea au determinat o permanentă stare de conflict între ţărani şi proprietarii de pământ sau arendaşi. Cel mai important mijloc de satisfacere a nevoii acute de pământ a ţăranilor, până la reforma agrară din anul 1921, a rămas obştea de arendare. Acestea au fost înfiinţate cu sprijinul băncilor populare, care uneori au mijlocit încheierea contractelor dintre asociaţie şi proprietarul pământului. În cadrul mişcării cooperatiste româneşti, din punctul de vedere al importanţei lor, obştile au ocupat locul al doilea după cooperativele de credit”.
Viață politică în Oltenia postdecembristă
Aspecte ale vieții politice în Oltenia postdecembristă a fost titlul studiului prezentat de cercet. șt. III dr. Mihaela Bărbieru. Prin tema propusă s-a urmărit identificarea unor transformări evolutive din punct de vedere politic în Oltenia, după momentul decembrie 1989, încercându-se o aducere în actualitate a elementelor specifice. În condițiile unui sistem de guvernământ democratic și pluralist, partidele politice sunt indispensabile. „Bazate pe principiul reprezentativității și instrumente necesare pentru bunul mers al democrației, acestea fac parte din corpusul social și stabilesc relația dintre guvernați și guvernanți, iar o simplă existență a unei astfel de formațiuni nu este suficientă pentru operaționalizarea principiilor democratice și transpunerea acestora în cotidianul individului sau al grupurilor sociale” a menționat autoarea studiului.
După terminarea comunicărilor au avut loc discuții pe marginea temelor prezentate, care au suscitat un real interes din partea participanților la manifestarea științifică.
Cercet. șt. III dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor”
