La Liceul Tehnologic Special Beethoven din Craiova: Primul Club de Programare pentru elevii surzi

0
917

      Primul Club de Programare dedicat elevilor cu deficiențe de auz din România s-a deschia în această săptămână la Craiova, în incinta Liceului Beethoven. Clubul este o investiţie de 20.000 de dolari realizată de Ford Motor Company Fund, ramura filantropică a companiei Ford, la inițiativa organizației caritabile Light Into Europe. Astfel, un număr de 50 de elevi din clasele gimnaziale vor putea învăța programare în cadrul acestuia. Scopul Clubului este de a lărgi perspectivele profesionale ale elevilor cu deficiențe de auz, cu ajutorul cunoștințelor acumulate în diferite limbaje populare de programare.

          Ford Motor Company Fund și organizația caritabilă Light Into Europe a deschis luni la Craiova primul Club de Programare dedicat elevilor cu deficiențe de auz din România. Clubul se află în incinta Liceului Tehnologic Beethoven și este rezultatul unei investiții de 20.000 de dolari realizată de Ford Motor Company Fund. Inițiatorul acestui proiect este organizația caritabilă româno-britanică Light Into Europe, care are scopul de a sprijini românii cu deficiențe de vedere sau de auz, îmbunătățindu-le acestora calitatea vieții și crescând astfel șansele ca ei să devină membri activi și acceptați ai societății românești. Clubul va oferi cursuri vocaționale pentru 50 de elevi craioveni din clasele gimnaziale, facilitându-le acestora accesul la piața muncii în momentul în care își vor finaliza studiile. Zece profesori se vor alătura proiectului ale cărui cursuri vor fi predate în limbajul mimico-gestual românesc. „Noi suntem o şcoală de tradiţie în învăţământul special românesc. Anul acesta împlinim 65 de ani de la înfiinţare. Şi de-a lungul timpului ne-am tot schimbat denumirea şcolii. După Revoluţie, am revenit la titulatura pe care o avem astăzi. Am fost prima şcoală specială din România, care am înfiinţat o clasă pentru elevii surzi, la nivel liceal. După patru ani am înfiinţat o şcoală profesională pentru tehnicieni dentari şi de atunci tot am fost deschişi şi flexibili la schimbările pieţei forţei de muncă. Am devenit Şcoală Europeană în 2017 şi tot atunci ne-am autorizat pe un domeniu nou, turism-alimentaţie. Suntem primii din ţară, care prin sprijinul Ford, şi datorită elevilor noştri la practică, am obţinut înfiinţarea primei clase de învăţământ profesional dual”, a precizat prof. Maria Năstăşel, directorul Liceului Tehnologic Special Beethoven.

Aici învață aproape 180 de elevi cu dizabilități

       Invitat la acest eveniment, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a spus că beneficiarul acestei inițiative generoase și promițătoare este Liceul „Beethoven“, una dintre cele patru unități școlare speciale care își desfășoară activitatea cu sprijinul asigurat de Consiliul Județean Dolj. “Aici învață aproape 180 de elevi cu dizabilități, cărora, pe lângă instruirea teoretică, li se asigură accesul la cunoștințele necesare în viitoarele cariere, în numeroase sectoare, care merg de la industria textilă la cea auto sau la alimentație publică și turism. Iată că, de acum, acest portofoliu se completează în mod fericit cu un domeniu de viitor, foarte important – mai precis, IT, iar 50 de elevi ai liceului vor avea posibilitatea să parcurgă primii pași în sfera programării. Se concretizează astfel cel de-al doilea parteneriat între Liceul „Beethoven“ și Ford, având în vedere faptul că s-a convenit deja ca, începând cu următorul an școlar, 10 locuri să fie repartizate pentru învățământul profesional dual în domeniul mecanic. Elevi ai acestui liceu vor fi, așadar, pregătiți să devină specialiști ai companiei Ford, ceea ce reprezintă o noutate pentru învățământul profesional special. Mai mult, lăudabil este faptul că echipa de la Liceul „Beethoven“ a reușit să câștige un grant din fonduri norvegiene pentru a susține implementarea acestui demers”, a precizat şeful administraţiei doljene.

Educaţia se face cu dragoste

       Proiectul are la bază un studiu realizat în Craiova printre elevii cu deficiențe de auz. Sondajul a relevat faptul că două dintre nevoile acestor elevi sunt facilitarea accesului la educație și șanse egale cu ale tuturor angajaților când vine vorba de asigurarea unui loc de muncă. „Suntem într-o unitate din învăţământ în care educaţia se face cu dragoste. Activităţile de la acest Liceu au fost pentru noi activităţi de bună practică. Este de admirat motivaţia acestor copii şi trebuiesc daţi exemplu. Adică, dacă îţi doreşti cu adevărat, dacă îţi stabileşti un ţel, poţi să reuşeşti. Toate activităţile pe care ni le-a prezentat doamna director este rezultatul muncii în echipă, pentru că aici se lucrează doar în echipă şi ne dovediţi că excelenţa în educaţie se face în echipă. Judeţul nostru este privilegiat pentru că administraţia judeţeană sprijină educaţia şi dorim ca şi de acum înainte să fim partenerii Consiliului Judeţean. Să sperăm că suntem parteneri cu 130 de ţări în care astfel de activităţi se derulează cu succes şi noi facem parte din această echipă”, a precizat Monica Sună, inspector şcolar general la ISJ Dolj.

„Dacă vrei să prezici viitorul, trebuie să-l inventenzi”

        Profesorii și cursanții vor beneficia de sesiuni de învățare a 250 de termeni din domeniul IT în limbajul mimico-gestual românesc. Acest lucru va permite cursuri accesibile și relevante pentru elevii cu deficiențe de auz, care utilizează în special limbajul semnelor pentru a comunica. Colecția de semne va fi apoi digitalizată și va fi disponibilă online, pe site-ul Light Into Europe, putând fi accesată ulterior de toți profesorii Asociației Naționale a Surzilor din România. „Mă bucur să fiu astfel în mijlocul colegilor mei, în mijlocul copiilor, în primul rând şi dacă ar fi să rezum ceea ce se întâmplă în şcoala noastră frumoasă aş rezuma prin cuvintele lui Alan Kay un informatician de talie internaţională, cel care a deschis ca pioner linia aceasta a proiectării şi orientării pe proiect, care zicea că dacă vrei să prezici viitorul, trebuie să-l inventenzi. Ceea ce facem noi aici, cu copiii noştri, practic le inventăm viitorul. Practic, ei singuri îşi creionează viitorul prin ceea ce fac, prin proiectele care participă şi la care noi, cadrele didactice au fost împreună cu ei”, a explicat Roxana Mihaela Jianu, inspector şcolar adjunct – ISJ Dolj.

„Mă simt ca acasă”

     Clubul le va oferi elevilor acces la laptop-uri, la software și la birourile instalate de angajații IT din cadrul fabricii Ford Craiova. Aceștia vor avea ocazia, la rândul lor, să devină voluntari în acest proiect. Tinerii care vor participa la sesiunile săptămânale vor primi la final un certificat de absolvire a cursurilor de programare. Va fi primul lor pas într-o carieră captivantă și plină de satisfacții în acest domeniu. „Mă bucur să fiu astăzi, iarăşi aici, la Craiova, pentru că am avut nişte momente foarte frumoase. Mă simt ca acasă, pentru că sunt membru onorific al Fundaţiei Light into Europe, mă simt ca acasă pentru că fac parte din familia Ford. Şi suntem toţi în această familie globală. Mă bucur să fiu aici să vorbesc despre acest proiect important. Nimeni din această sală nu se îndoieşte de capacitatea şi talentul acestor copii minunaţi pe care-i aveţi aici, dar din păcate, mai avem încă oameni în societate care atunci când aud că aceşti copii nu aud, spun că nu pot să facă o anume activitate pentru că sunt surzi. E un adevăr…De ce ? Ar fi o provocare prea mare. Dar, noi avem încredere în ei. Şi e foarte bine că putem să-i încurajăm pe aceşti copii în domeniul programării, pentru că acesta este un domeniu al viitorului…”, a spus ambasadorul Marii Britanii, Excelenţa Sa Andrew Noble.

„Sper că acest exemplu va fi urmat și de alte companii”

     Proiectul include, de asemenea, cursuri de programare de bază prin limbaj mimico-gestual pentru 30 de elevi de liceu și studenți din Craiova care vor activa ca voluntari. Pe termen lung, sesiunile de învățare vor fi conduse în același timp de voluntari și elevi cu deficiențe de auz. “Suntem fericiți că putem contribui la implementarea acestui proiect deosebit și credem cu tărie în oportunitățile pe care le poate oferi. Sper că acest exemplu va fi urmat și de alte companii și comunități din România”, spune Ian Pearson, Președintele Ford România și Directorul fabricii Ford Craiova. Ford Motor Company Fund activează în România încă din 2014, aflându-se la baza unor proiecte variate în care este implicată comunitatea din Craiova. Aceste proiecte au fost dezvoltate în diverse arii de activitate, precum sănătate, educație, antreprenoriat social, voluntariat, dar și în zona siguranței rutiere, prin intermediul binecunoscutului program gratuit de conducere defensivă “Ford Driving Skills for Life”. Investițiile totale realizate de Ford Fund în România în ultimii șase ani se apropie de un milion de dolari.

Educație științifică digitală

        Prin îmbunătățirea pregătirii și abilităților tehnice ale profesorilor, aceștia vor putea să susțină la rândul lor activități educaționale sustenabile care sunt relevante, potrivite cu vârsta cursanților și armonizate cu cerințele pieței muncii din România. “Tehnologiile digitale au transformat modul în care ne conectăm și comunicăm cu lumea din jurul nostru, dezvoltând astfel oportunități în toate zonele vieții contemporane. Poate că elevii cu deficiențe de auz nu cunosc termenul «algoritm», dar cu ajutorul investiției Ford Fund vor putea să dezvolte unul. Ne angajăm să le facilităm elevilor români cu deficiențe de auz accesul la educație științifică digitală, care le va deveni astfel accesibilă”, a declarat Camelia Platt, CEO al organizației caritabile Light Into Europe. Organizația Caritabilă Light Into Europe este unul dintre susținători și promotorii tradiționali ai drepturilor persoanelor cu deficiențe de auz, dezvoltând în ultimii ani o serie de servicii esențiale dedicate acestei comunități: în 2007 – primul kit de pregătire în limbajul mimico-gestual românesc pentru părinți și profesori; în 2011 – cea mai mare bază de date cu resurse în limbajul mimico-gestual românesc, dezvoltată în parteneriat cu Institutul European al Limbajelor Semnelor din Suedia iar în 2014-2016 – dezvoltarea unui standard ocupațional pentru interpreții limbajului mimico-gestual, cu 700 de participanți.