Riscul escaladării progresive a tensiunilor între Rusia şi SUA, în dosarul ucrainian, a devenit copleşitor, după ce Rusia a anunţat marţi după-amiază lansarea de noi manevre militare în sudul Ucrainei, în regiunea Crimeea, unde a concentrat peste 6.000 de militari, nave de război, avioane militare şi bombardiere. SUA anunţă în continuare grele sancţiuni, la care se expune Rusia în caz de invazie în Ucraina, deşi Vladimir Putin clamează în continuare că nu intenţionează să invadeze. Într-o conferinţă comună de presă la Berlin, a cancelarului german Olaf Scholz, cu preşedintele francez Emmanuel Macron, acesta a anunţat că mâine (vineri) va avea o discuţie telefonică –programată- cu omologul rus Vladimir Putin în vederea unui plan de dezescaladare. Într-un format cvadripartit, consilieri diplomatici ai lui Macron, Olaf Scholz, emisarul Kremlinului pentru negocieri de pace în Ucraina, Dmitri Kozac, directorul administraţiei prezidenţiale a lui Volodimir Zelenski se întâlnesc în încercarea de a pune în operă acordul de pace de la Minsk din 2015 devenit literă moartă. Se caută evident o soluţie diplomatică. Washingtonul şi europenii afişează coeziunea lor. Aflat în campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale, deţinând preşedinţia Consiliului UE, Emmanuel Macron lansează tot felul de iniţiative. Mai nou insistă ca dialogul să se poarte în mai multe formate: între SUA şi Rusia, între Rusia şi NATO în cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în formatul Normandia şi între UE şi Rusia. Se poartă un adevărat război psihologic. Din moment ce toate solicitările Rusiei, în particular îngheţarea extinderii NATO vor fi respinse, ca fiind cea mai bună atitudine de a descuraja Kremlinul, lucrurile nu sunt deloc liniştitoare. Relaţiile Moscovei cu Occidentul se crispează de la o zi la alta, iar ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, nu exclude instalarea de baze militare în Cuba şi Venezuela. Marile decizii depind de atitudinea lui Vladimir Putin, asupra căruia doar Angela Merkel avea influenţă deplină. The Wall Street Journal a dezvăluit că Berlinul este reticent în a emite autorizaţii pentru exportul de arme către Ucraina, Olaf Scholz afirmând că ţara sa nu a sprijinit niciodată astfel de exporturi. La Berlin, Emmanuel Macron a spus că dacă agresiunea va avea loc, riposta îi va costa mult pe ruşi, omiţând posibilele ezitări ale europenilor în cazul unei „incursiuni minore”. La bursa din Moscova rubla s-a devaluat, ceea ce dă frisoane Kremlinului. Îngrijorarea este însă mare, după ce secretarul prezidenţial de presă, Dmitri Peşkov a afirmat că o ofensivă armată în Donbas este foarte mare, prin livrările de arme către Ucraina, ceea ce ar putea inspira capetele fierbinţi de la Kiev să demareze această operaţiune. La rândul său, ministrul ucrainian de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat pentru CNN că Ucraina „nu va permite nimănui să ne impună vreo concesie, în detensionarea conflictului cu Rusia”. La Bucureşti, potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT, care va avea loc începând cu ora 13,00, sunt incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în zona extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO şi măsuri privind dezvoltarea capacităţilor de răspuns la noile provocări ale mediului de securitate şi creşterea rezilienţei.
