Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” organizează astăzi, 25 octombrie 2021, Expoziția de cărți, documente și manuscrise „Regele Mihai I al României – 100 de ani de la naștere”.În cadrul expoziției, organizată în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”, sunt expuse cărți, documente și manuscrise din colecțiile Muzeului Cărții și Exilului Românesc, din fondurile „Basarab Nicolescu”, „Leonid Mămăligă” și „Dinu C. Giurescu”.
Selecția de titluri cuprinde următoarele cărți și documente:
1. Conferință ținută la Universitatea Complutense din Madrid de către Majestatea Sa Regele Mihai I al României, 22 august 1990, în cadrul ciclului de conferințe „Monarhiile în lumea actuală” (Colecția Dinu C. Giurescu);
2. O scrisoare (fotocopie și ciornă în creion), expeditor Zoe Vasiliu (soția lui Cezar Vasiliu), destinatar Regele Mihai I, 21 iulie 1998 (Colecția Leonid Mămăligă);
3. O scrisoare (fotocopie), expeditor Casa Regală a României, Gheorghe Antoniale (șef onorific), destinatar Aurelio Răuță, 16 mai 1994 (Colecția Leonid Mămăligă);
4. O scrisoare (original), expeditor Basarab Nicolescu, destinatar Leonid Mămăligă, datată 1 noiembrie 1991. Atașat la scrisoare se regăsește un extras (fotocopie) din presa scrisă: „Regele credinței noastre”, articol semnat de Mircea Ciobanu (Colecția Leonid Mămăligă);
5. Congres Hommage a Mircea Eliade, 1987, fotografii și program (Colecția Leonid Mămăligă);
6. Mircea Ciobanu, „Convorbiri cu Mihai al României”, București, Editura Humanitas, 1991, cartea cuprinde dedicația autorului pentru Basarab Nicolescu (Colecția Biblioteca, colecția și arhivele Basarab Nicolescu);
7. Idem, „Regele Mihai și exilul românesc”, București, Editura Princeps, 1994 (Colecția Dinu C. Giurescu);
8. Extrase din presa scrisă, articolul „Fantome/ Scrisoare de amenințare adresată Regelui”, din „Universul”, nr. 141, nedatat (Colecția Dinu C. Giurescu).
9. Revista „L’Illustration”, articolul „L’Abdication du Roi Carol”, 1940 (Colecția Biblioteca exilului românesc din Paris, Basarab Nicolescu);
10. Fotocopie a Diplomei „Legion of Merit”, acordată Majestății Sale, Regele Mihai I, datată 20 martie 1946, cu text în limba engleză, însoțită de o fotocopie a scrisorii cu antet The White House Washington și titlul „Citation For The Legion of Merit/ Degree of Chief Commander” (Colecția Dinu C. Giurescu);
11. Fotocopie (o pagină) a programului vizitei Majestăților Lor Regele Mihai I și Regina Ana (sâmbătă, duminică, luni), text olograf cu caracter organizatoric privind primirea la aeroport a Majestăților Lor Regele Mihai I și Regina Ana, listă de nume ale celor care îi vor întâmpina la aeroport pe Majestățile Lor Regele Mihai I și Regina Ana (Colecția Dinu C. Giurescu);
12. Document (fotocopie) în limba engleză având ca subiect „Sentimentul public român predominant” din 26 august 1947 (Colecția Dinu C. Giurescu);
13. Fotocopii cu documente diplomatice, telegrame, materiale informative (majoritatea cu menţiunea TOP SECRET, din National Archives Washington D. C.) despre regalitate, și atacurile împotriva monarhiei după abdicarea Regelui Mihai I, călătoria Regelui Mihai I la Londra și USA (Colecția Dinu C. Giurescu).
👀 Născut pe 25 octombrie 1921 la Castelul Foișor de la Sinaia, Regele Mihai I al României a devenit rege în aceeași zi în care a decedat bunicul său, Regele Ferdinand I – 20 iulie 1927. În condițiile de minorat ale noului rege, ce nu împlinise încă 6 ani, a fost instituită o regență care și-a exercitat autoritatea până în iunie 1930. Pe 8 iunie același an, Regele Mihai I a fost detronat de tatăl său, Carol al II-lea. În compensație, a primit titlul de Mare Voievod de Alba-Iulia. După abdicarea Regelui Carol al II-lea, consumată pe 6 septembrie 1940, Mihai I a de depus pentru a doua oară jurământul de credință față de țară și Parlament, devenind Regele Mihai I al României.
Nici cea de-a doua perioadă în care s-a aflat la conducerea statului (1940 – 1947) nu a fost lipsită de provocări și de dificultăți. În condiții vitregi, pe 31 decembrie 1947 Regele Mihai I al României a fost silit să abdice. La scurtă vreme, în mai 1948, i-a fost retrasă și cetățenia română. În mult prea îndelungata perioadă trăită departe de țară, a locuit în Elveția, Anglia și în SUA. După experiența traumatizantă din 1990, când, revenit în România, i-a fost interzisă continuarea călătoriei spre Curtea de Argeș, s-a bucurat de o primire entuziastă doi ani mai târziu, cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paști (Putna-București-Curtea de Argeș).
În februarie 1997, printr-un act reparatoriu, Regelui Mihai I al României i-a fost restabilită cetățenia română. După acel episod și până la finalul vieții, Regele Mihai al României s-a stabilit în România, petrecându-și ultimii ani din viață la Palatul Elisabeta, respectiv Castelul regal de la Săvârșin.
Regele Mihai I s-a implicat activ în procesul de aderare a României la NATO, precum și în efortul de integrare a României în Uniunea Europeană. Atât după revenirea în țară, cât și înainte, cu demnitate, curaj și patriotism, a promovat cauza și interesele României prin numeroase conferințe și intervenții, apariții în Mass-Media, vizite ș.a.m.d.
Regele Mihai I al României a murit pe 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani.
Expoziția de cărți, documente și manuscrise „Regele Mihai I al României – 100 de ani de la naștere” poate fi vizitată, de luni până vineri, în intervalul 10:00-16:00, până pe 5 noiembrie 2021, cu respectarea tuturor normelor sanitare în vigoare.
