Actele normative aprobate în cadrul ședinței Guvernului României din 24 august 2022

0
81

I.               PROIECTE DE LEGI

1.    PROIECT DE LEGE privind statutul judecătorilor şi procurorilor

Proiectul de lege reglementează statutul magistraţilor, în acord cu dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.

Astfel, noile modificări vizează reglementarea la nivel primar a tuturor aspectelor care privesc cariera magistraţilor în acord cu deciziile Curţii Constituţionale în materie: admiterea în magistratură, stagiul şi examenul de capacitate, numirea magistraţilor, promovarea acestora, efectivă sau pe loc, evaluarea şi formarea profesională, numirea în funcţii de conducere, revocarea din aceste funcţii, delegarea, detaşarea, transferul, numirea judecătorilor în funcţia de procuror şi a procurorilor în funcţia de judecător.

În acord cu recomandarea de a se consolida rolul Consiliului Superior al Magistraturii în cadrul procedurii de numire a procurorilor cu funcții de conducere de rang înalt, din comisia de interviu constituită de ministrul justiţiei fac parte 2 procurori din Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (în prezent, fiind 1 membru).

Referitor la profesionalizarea procesului de selecție a magistraților, proiectul prevede eliminarea oricăror modalități alternative de intrare în magistratură fără concurs (ex. prin interviuri), cu excepția magistraților pensionari care pot fi reîncadrați fără concurs după pensionare la instanțele sau parchetele care nu pot funcționa normal din cauza numărului mare de posturi vacante.

De asemenea, actul normativ prevede flexibilizarea procedurilor de delegare şi detaşare  a procurorilor, în raport cu nevoile sistemului. Astfel, delegarea şi detaşarea procurorilor se va dispune de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind necesar ca, în raport de specificul activităţii parchetelor (caracterizat prin operativitate), aceste decizii să se ia în mod rapid şi suplu, având în vedere că procurorul general al României este cel care asigură conducerea Ministerului Public şi răspunde de eficienţa acestuia, folosindu-se de pârghiile prevăzute de lege în acest sens.

Actul normativ conține prevederi și în ceea ce privește funcționarea celorlalte parchete.

Transcrierea declarațiilor susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și de ministrul justiției, Cătălin Predoiu, cu privire la pachetul de legi ale justiției aici: http://bitly.ws/tCK9

2.    PROIECT DE LEGE privind organizarea judiciară

Proiectul de lege vizează modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară în acord cu recomandările organismelor europene și deciziile Curţii Constituţionale.

Se consacră principiul potrivit căruia Ministerul Justiției şi Consiliul Superior al Magistraturii contribuie la buna organizare și administrare a justiției, ca serviciu public; Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii cooperează loial în exercitarea propriilor competențe referitoare la buna organizare şi administrare a justiției ca serviciu public.

Proiectul cuprinde reglementarea detaliată a înființării completurilor de 5 judecători din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi a competenţei specifice a acestor formaţiuni de judecată.

De asemenea, se stabilește asigurarea unei reprezentări adecvate a conducerii instanțelor și parchetelor în cadrul colegiilor de conducere, realizarea actului managerial fiind în responsabilitatea conducătorilor instituțiilor judiciare, responsabili cu asigurarea bunei activități a instanței sau parchetului. Este diminuat numărul magistraților aleși în cadrul acestor organisme colegiale care au rolul de a hotărî cu privire la problemele generale de conducere ale instanței sau parchetului, concomitent cu includerea în cadrul acestor organisme a unor  magistrați care ocupă funcții de conducere în cadrul instanței sau parchetului.

Cu caracter de noutate, proiectul de lege prevede faptul că, în mod excepțional, în situația existenței unui volum ridicat de activitate la nivelul unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție care soluționează cauze în alte materii decât cea penală, pentru soluționarea acestora într-un termen optim şi previzibil, colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casaţie şi Justiție va putea dispune, la propunerea președintelui acestei instanțe, repartizarea temporară în cadrul acelei secții, pe durata unui an, a unor judecători de la alte secții decât cea penală, în funcție de specializarea acestora, desemnați prin tragere la sorţi.

Actul normativ prevede faptul că sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri

de judecată se auditează extern la fiecare 2 ani, menținându-se soluția legislativă introdusă în anul 2018. Pentru un plus de claritate a reglementării, proiectul stabilește faptul că auditarea externă se face sub aspect tehnic, în scopul identificării și remedierii vulnerabilităților sistemului, inclusiv sub aspectul vicierii sau influențării repartizării aleatorii.

Auditarea externă se organizează de Ministerul Justiției, cu implicarea societății civile și a asociațiilor profesionale ale magistraților, în baza unui ordin emis de ministrul justiției. Auditarea se va finaliza printr-un raport al auditorului, ale cărui concluzii se vor publica pe pagina de internet a Ministerului Justiției și, în vederea remedierii unora dintre neregularitățile constatate, se va comunica și Consiliului Superior al Magistraturii.

În acord cu Opinia nr. 924/2018 a Comisiei de la Veneția, au fost reglementate motivele, precum și procedura de revocare a procurorilor numiți în cadrul DNA și DIICOT, fiind stabilite criterii obiective pentru verificarea modului de exercitare necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției.

Proiectul reglementează cu caracter de noutate procedura de numire în funcție a directorului şi directorilor adjuncți ai Institutului Național al Magistraturii.

De asemenea, actul normativ prevede revenirea la soluţia existentă anterior anului 2018, stabilind faptul că  localităţile care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Transcrierea declarațiilor susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și de ministrul justiției, Cătălin Predoiu, cu privire la pachetul de legi ale justiției aici: http://bitly.ws/tCK9

3.    PROIECT DE LEGE privind Consiliul Superior al Magistraturii

Actul normativ menține soluţia separării deciziei în privința carierei judecătorilor și procurorilor, ţinând seama de dihotomia secție de judecători – secție de procurori.

Proiectul de lege elimină soluţia conform căreia, în procesul de alegere a judecătorilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiție şi a procurorilor de la parchetul de pe lângă această instanţă, respectiv în procesul de desemnare şi alegere a judecătorilor şi procurorilor de la celelalte instanţe şi parchete, dacă niciunul dintre candidați nu obține majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participă judecătorii și procurorii clasați pe primele locuri. Astfel, vor fi aleşi cei care au obţinut cel mai mare număr de voturi în adunările generale. Modificarea asigură atât simplificarea procesului de alegere a judecătorilor şi procurorilor ca membri ai CSM, cât şi reprezentativitatea acestora în rândul corpului electoral al magistraţilor, având în vedere regula că adunările generale sunt legal constituite în prezența majorității judecătorilor sau, după caz, a procurorilor în funcție.

Pentru evitarea unor blocaje instituţionale în activitatea Plenului CSM, proiectul stabileşte faptul că lucrările acestuia se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 15 membri, însă dacă nu se realizează acest cvorum, la următoarea convocare lucrările Plenului se desfășoară în prezența majorității membrilor acestuia.

De asemenea, proiectul extinde sfera titularilor acțiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a magistraților; astfel, președintele ÎCCJ şi procurorul general al PÎCCJ (nu şi ministrul justiţiei) redevin titulari ai acțiunii disciplinare, diferențiat, în funcție de categoria de magistrat în discuție. Rolul de instanță de judecată în materie disciplinară nu este afectat, acesta rămânând în competența secțiilor CSM, conform Constituției.

Proiectul de lege introduce o serie de prevederi procedurale referitoare la soluţionarea acțiunilor disciplinare de către secțiile Consiliului Superior al Magistraturii.

Termenul de prescripție în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor se modifică de la 2 la 3 ani, termen calculat de la care fapta a fost săvârșită. Modificarea asigură atât eficiența sancționării abaterilor disciplinare săvârșite de judecători şi procurori, în raport de împrejurarea că integritatea este esenţială pentru îndeplinirea adecvată a funcţiei judiciare, cât şi necesitatea respectării principiului securității și stabilității raporturilor juridice, trecerea timpului influențând în mod inevitabil raporturile juridice și determinând, după anumite intervale și în anumite condiții, stingerea raportului juridic.

Totodată, actul normativ prevede revizuirea normelor privind organizarea Inspecției Judiciare, respectiv reglementarea colegiului de conducere al Inspecției Judiciare, cu atribuții clare; atribuțiile adunării generale a inspectorilor judiciari; organizarea la nivelul Inspecţiei Judiciare a două direcţii – Direcţia de inspecţie pentru judecători, respectiv Direcţia de inspecţie pentru procurori; inspectorul-şef are calitate de ordonator terţiar de credite; procedura de concurs pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari.

Transcrierea declarațiilor susținute de premierul Nicolae-Ionel Ciucă și de ministrul justiției, Cătălin Predoiu, cu privire la pachetul de legi ale justiției aici: http://bitly.ws/tCK9

4.    PROIECT DE LEGE privind stabilirea cadrului organizatoric în scopul operaţionalizării la nivel naţional a sistemului centralizat pentru determinarea statelor membre care deţin informaţii privind condamnările resortisanţilor ţărilor terţe şi ale apatrizilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar

Actul normativ creează cadrul legal pentru aplicarea, la nivel național, a Regulamentului (UE) 2019/816 privind stabilirea unui sistem centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și ale apatrizilor (ECRIS-TCN), destinat să completeze sistemul european de informații cu privire la cazierele judiciare, și asigură, totodată, transpunerea Directivei (UE) 2019/884.

Actul normativ stabilește o serie de măsuri care contribuie la consolidarea capacității autorității naționale în domeniul prevenirii, depistării și investigării infracțiunilor, astfel:

Ø desemnarea Inspectoratului General al Poliției Române drept responsabil pentru asigurarea, dezvoltarea, operarea și întreținerea evidenței informatizate a cazierului judiciar şi a evidenței informatizate dactiloscopice în scopul conectării acestora la punctul național central de acces şi a Direcţiei cazier judiciar, statistică şi evidenţe operative, drept autoritate centrală;

Ø Inspectoratul General al Poliţiei Române stabilește şi actualizează periodic lista personalului propriu autorizat să introducă, să modifice, să șteargă sau să consulte date din sistemul central ECRIS-TCN, precum şi profilul acestuia;

Ø prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul sistemului central ECRIS-TCN este monitorizată și se supune controlului Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, denumită în continuare autoritatea de supraveghere, iar Inspectoratul General al Poliției Române furnizează toate informaţiile solicitate de autoritatea de supraveghere, acordă acesteia accesul la evidențele proprii şi îi permite în orice moment accesul la toate incintele utilizate în scopul prelucrării datelor din sistemul central ECRIS-TCN;

Ø utilizarea abuzivă a datelor din sistemul ECRIS-TCN, prelucrarea acestora sau schimbul de informaţii care contravine Regulamentului UE, constatate ca urmare a investigărilor desfășurate de către personalul autorității de supraveghere cu atribuții în acest scop, urmează a fi sancționate potrivit legii.

De asemenea, proiectul de lege reglementează o serie de aspecte necesare transpunerii Directivei (UE) 2019/884, astfel:

Ø când cetățeanul unui stat membru adresează o cerere pentru obținerea unui certificat de cazier judiciar la una dintre unitățile de poliție desemnate să elibereze certificate de cazier judiciar, această unitate transmite, în termen de 3 zile, o copie a cererii către Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Extrasul din cazierul judiciar transmis de statul membru se atașează la certificatul de cazier judiciar emis de autoritățile române și se eliberează solicitantului de către unitatea de poliție la care a fost depusă cererea, în cel mult 10 zile de la data primirii acestuia;

Ø când un resortisant al unei țări terțe adresează o cerere pentru obținerea unui certificat de cazier judiciar la una dintre unitățile de poliție desemnate să elibereze certificate de cazier judiciar, această unitate transmite, în termen de 3 zile, o copie a cererii către Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. Determinarea statului sau a statelor membre care dețin informații cu privire la cazierul judiciar al persoanei solicitante se realizează prin utilizarea în condițiile legii a sistemului centralizat pentru determinarea statelor membre care dețin informații privind condamnările resortisanților țărilor terțe și apatrizilor (ECRIS-TCN);

Direcția cazier judiciar, statistică și evidențe operative, prin Compartimentul autoritatea centrală națională pentru schimb informatic de date din cazierul judiciar, este structura care îndeplinește atribuțiile privind organizarea și conținutul schimbului de informații extrase din cazierele judiciare între statele membre și va îndeplini și atribuții în ceea ce privește datele vizând cetățenii terți condamnați în Uniunea Europeană.

II.            ORDONANȚE

1.    ORDONANȚĂ pentru modificarea anexei la Ordonanţa Guvernului nr. 8/2022 privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică şi facilitarea schimbului transfrontalier de informaţii cu privire la neplata tarifelor rutiere

Actul normativ asigură transpunerea parțială a Directivei (UE) 2022/362 de modificare a Directivelor 1999/62/CE, 1999/37/CE și (UE) 2019/520 în ceea ce privește taxarea vehiculelor pentru utilizarea anumitor infrastructuri.

Astfel, actul normativ prevede modificarea anexei la Ordonanța Guvernului nr. 8/2022 privind interoperabilitatea sistemelor de tarifare rutieră electronică și facilitarea schimbului transfrontalier de informații cu privire la neplata tarifelor rutiere în concordanță cu noile modificări aduse prin Directiva (UE) 2022/362.

2.    ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate de România prin aderarea la Convenţia internaţională EUROCONTROL privind cooperarea pentru securitatea navigaţiei aeriene şi la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană, precum şi a unor obligaţii care rezultă pentru România din regulamentele adoptate la nivelul Uniunii Europene în domeniul serviciilor de navigaţie aeriană

Actul normativ aprobat prevede actualizarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 46/1998 în conformitate cu modificările legislative introduse prin regulamentele europene în vigoare privind schema de performanță și tarifare în cadrul Cerului Unic European.

Astfel, sunt eliminate referirile la regulamentele europene nr. 390/2013 și 391/2013, abrogate din domeniul performanței serviciilor de navigație aeriană și sunt descrise mecanismele de stabilire a tarifului pentru serviciile de navigație aeriană, instituite prin Regulamentul (UE) 2019/317 și Regulamentul (UE) 2020/1627.

Printre măsurile propuse se mai regăsesc și derogări de la aplicarea  prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 29/2017, măsuri care vor asigura echilibrul financiar al ROMATSA și resursele financiare necesare implementării programelor de investiții.

3.    ORDONANȚĂ pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe

Actul normativ prevede modificarea prevederilor legii în vigoare, astfel încât să se asigure claritatea textului și pentru a se evita confuziile de termeni, drept pentru care se elimină/înlocuiesc anumite sintagme din textul legislativ actual.

Totodată, pentru a asigura evidența sumelor care trebuie virate de către autoritățile administraţiei publice locale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi/sau centrale, care au în administrare locuințe pentru tineri, destinate închirierii, se propune modificarea prevederilor cu privire la sumele reprezentând recuperarea investiției din cuantumul chiriei, calculată în funcţie de durata normată de funcţionare a clădirii, respectiv cu privire la sumele rezultate din vânzare și virate către ANL în sensul creării unei obligativități de a transmite, lunar, la ANL, datele necesare într-o formă standardizată, general valabilă pentru aceste instituții.

În condițiile în care autoritățile administrației publice locale din cele mai multe unități administrativ-teritoriale nu dispun de resurse bugetare proprii pe care să le aloce proiectelor esențiale de investiții, Guvernul României își asumă realizarea unui amplu pachet de măsuri investiționale care vizează creșterea calității vieții în toate comunitățile locale din România, inclusiv prin construirea de locuințe destinate, cu prioritate, specialiștilor din sănătate și învățământ.

Se impune, astfel, intervenția legislativă pentru crearea unui cadru legislativ care să permită unităților administrativ-teritoriale soluționarea cererilor de achiziționare locuințe formulate de către chiriași, în acest fel obținându-se și resursele necesare care să completeze fondurile alocate de la bugetul de stat cu această destinație.

 4.    ORDONANȚĂ pentru stabilirea unor măsuri privind finalizarea lucrărilor de intervenţie pentru creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe din cadrul Programului naţional multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe cu finanţare în perioada 2019 – 2021

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Guvernul a adoptat propunerea de prelungire a programului de eficientizare energetică a blocurilor derulat de Ministerul Dezvoltării.

La continuarea programului se păstrează cotele de cofinanțare de la bugetul de stat conform legislației în vigoare la data includerii în program, respectiv 50% și 60%. Sumele care pot fi solicitate de la bugetul de stat, aferente cotei de finanțare, sunt diferențiate în funcție de stadiul realizării lucrărilor de intervenție.

În vederea includerii în Programul național multianual privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe cu finanțare în perioada 2022-2024, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului proiect de ordonanță, autoritățile administrației publice locale transmit Ministerului Dezvoltării solicitări cuprinzând necesarul de sume, întocmite în conformitate cu prevederile legale aferente programului.

Comunicatul Ministerului Dezvoltării: https://bit.ly/3TcA1VV

5.    ORDONANȚĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă

Actul normativ prevede crearea cadrului legal necesar operaționalizării proiectului ”Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă” (SIIEASC), cu impact asupra soluționării cu celeritate a cererilor cetățenilor români și străini ale căror acte și fapte de stare civilă sunt înregistrate în România.

Operaționalizarea sistemului informatic de gestiune a activității de stare civilă presupune armonizarea normelor metodologice incidente acestui domeniu cu noile fluxuri informatizate de lucru și cu procesele interne ale instituțiilor implicate.

Astfel, se instituie posibilitatea cetățenilor de a depune cererile în materie de stare civilă la oricare serviciu public comunitar local de evidență a persoanelor sau primărie, în acord cu evoluția tehnologică, astfel încât să fie simplificate procedurile specifice.

De asemenea, ordonanța prevede stabilirea competenței de soluționare a cererilor în materie de stare civilă de către serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor sau primăria la care este depusă cererea, astfel încât să se faciliteze obținerea documentelor de stare civilă și reducerea timpului alocat soluționării.

Alte modificări se referă la stabilirea termenului pentru întocmirea actului de naştere în situația declarării tardive, dar nu mai târziu de un an de la naştere, respectiv la abilitarea serviciilor publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor, respectiv a municipiului București, de a soluționa cererile cetățenilor aflați în situații deosebite privind eliberarea certificatelor/extraselor multilingve de stare civilă.

6.    ORDONANȚĂ pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiilor anuale ale României pentru Grupul Consultativ Comun CFE şi Comisia Consultativă Cer Deschis

Actul normativ vizează actualizarea prevederilor Ordonanței nr. 41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte, prin includerea celor două organisme, Grupul Consultativ Comun CFE şi Comisia Consultativă Cer Deschis, precum şi  plata celor două cotizații naționale aferente în sumă totală anuală estimată la aproximativ 56.000 euro, la care se adaugă şi sumele restante de plată în valoare de 4.522,58 euro pentru perioada 1 iulie – 30 septembrie 2021, respectiv 2.363,16 euro pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2021, în scopul înlăturării blocajelor existente în derularea procedurii de plată a contribuțiilor anuale datorate de către România la bugetul CFE OSCC.

Prin achitarea celor două cotizații financiare va fi asigurată consecvenţa acţiunilor României în sprijinul eforturilor de asigurare a stabilității, predictibilității şi transparenței în spațiul OSCE, evidențiind totodată atașamentul pentru respectarea angajamentelor asumate în calitate de stat participant la OSCE.

Fondurile necesare plății cotizațiilor anuale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Externe, în limita fondurilor aprobate prin legile bugetare anuale.

7.    ORDONANȚĂ privind reglementarea unor măsuri financiare prin instituirea schemei de ajutor de minimis în vederea tranziţiei către economia circulară

Actul normativ reglementează măsuri financiare ce constau în acordarea de granturi pentru tranziția către economia circulară. Măsurile financiare constau în acordarea de ajutoare de minimis în vederea stimulării realizării unor investiții și a unor categorii de activități cu finanțare din fonduri de la bugetul de stat, în scopul tranziției către economia circulară.

Astfel, sunt stabilite categoriile de activități care pot beneficia de finanțare, precum și criteriile de eligibilitate care trebuie respectate.

Activitățile vizate se referă la: transfer tehnologic pentru prevenirea generării de deșeuri și reducerea acestora; dezvoltarea activităților de cercetare-inovare, proiectare ecologică a produselor și serviciilor care să promoveze principiile economiei circulare; înființarea și/sau dotarea și operarea de centre de reparații și recondiționare a bunurilor; dezvoltarea activităților de reciclare a deșeurilor, crearea unei platforme electronice, unice la nivel național, etc.

Suma maximă acordată unui beneficiar de la bugetul de stat pentru un interval de până la 16 luni este egală cu echivalentul în lei a 200.000 euro, cu plata eşalonată, pe bază de documente justificative, iar suma minimă alocată de la bugetul de stat pentru un proiect este egală cu echivalentul în lei a 15.000 euro. Cheltuielile vor fi suportate în procent de 85% de la bugetul de stat, restul de 15% din surse proprii ale beneficiarilor.

Bugetul maxim al schemei de ajutor de stat este de 8 milioane de euro, repartizat astfel: 2 milioane euro pentru 2022 și 6 milioane euro pentru 2023-2025.

Implementarea măsurilor de asigurare a tranziției către economia circulară în industria prelucrătoare va determina crearea unui climat economic propice pentru dezvoltarea pieței românești a produselor reciclate, transformarea economiei într-una circulară, durabilă și competitivă, dar și crearea de noi locuri de muncă.

Comunicatul Ministerului Economiei: http://bitly.ws/tCIk

III.         HOTĂRÂRI DE GUVERN

1.    HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia pentru finanţarea unor proiecte în anumite domenii, semnat la Istanbul, la 31 martie 2022

Documentul vizează posibilitatea finanțării unor proiecte în anumite domenii prioritare de cooperare: educație, socio-cultural, mediu, sănătate, turism.

Ministerul Afacerilor Externe al României este responsabil de implementarea prevederilor acestui Acord, pentru Guvernul României, Agenția Turcă de Cooperare și Coordonare (TIKA), fiind entitatea responsabilă de implementarea prevederilor pentru Guvernul Republicii Turcia.

2.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind acordarea unor ajutoare excepţionale producătorilor agricoli, crescători de animale din sectoarele suin şi avicol

Executivul a aprobat acordarea unor ajutoare excepționale de adaptare pe baza unor scheme de susținere financiară, producătorilor agricoli, crescători de animale, din sectoarele suin și avicol, în vederea realizării obiectivelor de utilizare eficientă a resurselor, gestionarea nutrienților și aplicarea unor metode de producție favorabile mediului și climei, pentru susținerea activității de creștere a animalelor în anul 2022, prin compensarea pierderilor generate de creșterea prețurilor la furaje, energie electrică și gaze naturale.

Beneficiarii din sectorul zootehnic pot fi crescători de suine sau păsări, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale și/sau persoane juridice, care dețin exploatații comerciale autorizate sanitar-veterinar.

Valoarea totală ce poate fi acordată per beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 150.000 euro în sectorul suine, respectiv 100.000 euro în sectorul avicol.

Comunicatul Ministerului Agriculturii: http://bitly.ws/tCIr

3.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea denumirii, descrierii tehnice şi valorilor de inventar, după caz, ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Argeş din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, transmiterea unui bun imobil aflat în domeniul public al statului din administrarea Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Argeş în administrarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură-Centrul Judeţean Argeş, precum şi pentru comasarea unor bunuri aflate în domeniul public al statului şi în administrarea unor instituţii publice din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

4.    HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru modificarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.791/2020 privind declanşarea procedurilor de expropriere a tuturor imobilelor proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Drum Expres Craiova-Piteşti şi legăturile la drumurile existente”, tronsonul 3, aflate pe raza localităţilor Valea Mare, Priseaca, Scorniceşti, Optaşi-Măgura, Tătuleşti, Coloneşti şi Bărăşti din judeţul Olt

Actul normativ prevede actualizarea datelor de identificare și a valorilor de despăgubire pentru 13 imobile afectate de realizarea lucrării de utilitate publică de interes național ”Drum expres Craiova – Piteşti şi legăturile la drumurile existente”, tronsonul 3. Astfel, sunt aduse la zi datele privind suprafața expropriată, categoria de folosință și poziționarea față de localitate a imobilelor, precum și sumele individuale aferente despăgubirilor, rezultate în urma realizării documentațiilor cadastrale.

Totodată, diferența dintre valoarea de 2.864.156,83 lei, consemnată inițial pentru despăgubirea celor 13 imobile, și cea de 886.619,03 lei, rezultată conform noilor documentații, în valoare de 1.977.537,80 lei devine disponibilă. Aceasta se restituie către bugetul de stat, în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a actului normativ.

5.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind trecerea din domeniul public al statului în domeniul privat al statului a unor bunuri aflate în administrarea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii şi în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate ,,CFR” – S.A. – Sucursalele Regionale CF Braşov, Cluj şi Constanţa, pentru scoaterea din funcţiune, în vederea valorificării şi, după caz casări

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

6.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind completarea anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021 – 2022

Actul normativ reglementează modalitatea de decontare a  serviciilor medicale acordate în regim de spitalizare continuă pentru persoanele care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 109 şi 110 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal.

Astfel, Hotărârea aprobată asigură punerea în aplicare a dispozițiilor Art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 87/2022, potrivit cărora decontarea acestor servicii medicale se va efectua la nivelul realizat.

În situaţia în care serviciile medicale acordate acestor persoane depăşesc nivelul contractat cu casele de asigurări de sănătate, se vor încheia acte adiţionale de suplimentare a sumelor contractate, în termen de 10 zile după încheierea lunii în care serviciile au fost acordate, în condiţiile prevăzute în contractul-cadru şi normele sale de aplicare.

Decontarea lunară pentru unităţile sanitare cu paturi a serviciilor medicale spitaliceşti în regim de spitalizare continuă acordate persoanelor care se află în executarea măsurilor prevăzute la art. 109 şi 110 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal se face fără a mai fi necesară o regularizare trimestrială.

7.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea repartizării la bugetul de stat, pentru exerciţiul financiar al anului 2021, sub formă de dividende, a unei cote de 50%, din profitul contabil al Societăţii CUPRU MIN S.A. Abrud rămas după deducerea impozitului pe profit

Actul normativ prevede repartizarea la bugetul de stat, pentru exercițiul financiar al anului 2021, sub formă de dividende, a unei cote de 50% din profitul contabil al Societății Naționale Cupru Min S.A. Abrud, rămas după deducerea impozitului pe profit, diferența urmând a fi utilizată pentru finanţarea investiţiilor şi susţinerea producţiei.

În ședința Guvernului din data de 3 august 2022 a fost aprobat Memorandumul cu tema: „Stabilirea oportunității repartizării la bugetul de stat, pentru exercițiul financiar al anului 2021, sub formă de dividende, a unei cote de 50% din profitul contabil al Societății CUPRU MIN S.A. Abrud, rămas după deducerea impozitului pe profit“.

8.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea menţinerii valabilităţii Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul E V – 1 Moineşti, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent şi Toreador Resources Corporation, în calitate de concesionar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1417/2004, ca urmare a schimbării structurii acţionariatului cu drept de control asupra actualului titular al acordului de concesiune, Stratum Energy România LLC.

Guvernul a aprobat menținerea valabilității Acordului de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul E V – 1 Moineşti, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent şi Toreador Resources Corporation, în calitate de concesionar, ca urmare a schimbării structurii acţionariatului cu drept de control asupra actualului titular, Stratum Energy România LLC.

Potrivit Legii petrolului nr. 238/2004, în situaţia în care are loc o operaţiune de preluare a controlului titularului unui acord petrolier sau are loc o schimbare în structura acţionariatului cu drept de control asupra titularului, noile condiţii se notifică autorităţii competente în vederea aprobării, prin hotărâre a Guvernului, a menţinerii valabilităţii, a modificării sau a denunţării unilaterale a acordului petrolier, la propunerea autorităţii competente.

9.    HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea transferului drepturilor dobândite şi al obligaţiilor asumate de către Societatea Algoritm S.R.L. prin Acordul de concesiune pentru dezvoltare – exploatare petrolieră în perimetrul DEE V – 6 Borş, încheiat între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent şi Societatea Algoritm S.R.L., aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1249/2004, către Societatea Pacific Energy S.A.

Guvernul a aprobat transferul drepturilor dobândite și al obligațiilor asumate de către Societatea Algoritm SRL, prin acordul de concesiune pentru dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul DEE V – 6 Borș,  către Societatea Pacific Energy SA.

Decizia Executivului a fost luată ca urmare a solicitării comune adresate de către cele două societăți Agenției Naționale pentru Resurse Minerale și a îndeplinirii cumulativ a criteriilor prevăzute de art. 98 din Normele de aplicare a Legii Petrolului nr. 238/2004.

Pacific Energy SA are capacitatea tehnică și financiară necesară efectuării operațiunilor petroliere în condițiile stabilite prin acordul de concesiune.

Astfel, Pacific Energy SA își asumă toate obligațiile contractuale prevăzute în acordul de concesiune, inclusiv în ceea ce privește programele de lucrări de dezvoltare-exploatare stabilite și aprobate de către ANRM și nominalizează ca operator societatea Drilling Equipment SRL.

Exploatarea rezervelor confirmate va conduce la creșterea factorului final de recuperare a petrolului din zăcământul respectiv, în condiții de eficiență economică pentru titular.

Continuarea operațiunilor de exploatare va permite și realizarea unor importante venituri la bugetul statului, sub formă de redevențe, impozite, taxe și a altor avantaje de ordin economic și social.

De asemenea, prin programele anuale de desfășurare a operațiunilor petroliere de exploatare aprobate de ANRM se vor putea stabili și alte lucrări, care ar putea conduce la identificarea unor noi resurse valorificabile din punct de vedere economic, pe măsura evoluției tehnologiilor și expertizei în domeniu.

Nerealizarea transferului ar conduce la procedura de încetarea de acordului, întreruperea activității pe o perioadă de timp considerabilă, necesară organizării unei noi proceduri de apel de ofertă, negocierea noilor acorduri petroliere și aprobarea lor conform procedurilor legale, respectiv abaterea de la obiectivul statului privind accesul imediat și necondiționat la producția de țiței și gaze naturale.

Acordul de concesiune pentru dezvoltare-exploatare petrolieră în perimetrul DEE V – 6 Borș, între ANRM și Algoritm SRL, societate aflată în prezent în faliment, a fost semnat în anul 2004. Perimetrul DEE V – 6 Borș conține țiței și gaze asociate.

10.HOTĂRÂRE DE GUVERN privind trecerea unor imobile din domeniul public al statului şi administrarea Serviciului de Informaţii Externe în domeniul privat al statului şi administrarea Serviciului de Informaţii Externe, în vederea scoaterii din funcţiune și casării

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

11.HOTĂRÂRE DE GUVERN privind desemnarea administratorului sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile

Prin actul normativ aprobat se desemnează SC RetuRo Sistem Garanție Returnare SA, înregistrată la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București, drept administrator al sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

SC RetuRo Sistem Garanție Returnare SA, persoană juridică română, se desemnează exclusiv pentru a implementa, gestiona, opera și a asigura finanțarea sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile.

12.HOTĂRÂRE DE GUVERN privind actualizarea anexei nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1705/2006 privind aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, precum şi trecerea unor imobile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Penitenciarului Focşani din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în domeniul privat al statului, în vederea scoaterii din funcţiune şi demolării

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

13.HOTĂRÂRE DE GUVERN pentru aprobarea Tezelor prealabile ale proiectului Codului unor servicii comunitare de utilităţi publice

Prin acest act normativ, se adoptă Tezele prealabile care vor sta la baza elaborării proiectului viitorului Cod al serviciilor comunitare de utilități publice.

Acest Cod va constitui cadrul normativ unitar și stabil care va contribui la crearea unui mediu legislativ predictibil și la prestarea serviciilor comunitare de utilităţi publice la standarde ridicate.

De asemenea, în cazurile în care există legislaţie europeană de aplicabilitate directă şi imediată, prin cod se va realiza abrogarea expresă a unor acte normative care nu sunt în acord cu norma comunitară, eliminându-se, astfel, posibilitatea apariţiei de confuzii sau greutăţi la nivelul luării deciziei administrative de implementare a legii.

Codul va cuprinde dispoziții specifice fiecărui tip de serviciu public: serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare, serviciul de alimentare cu energie termică, serviciul de salubrizare a localităților, serviciul public de alimentare cu gaze naturale, serviciul de iluminat public și serviciul de transport public local de călători.

Comunicatul Ministerului Dezvoltării: https://bit.ly/3Cst90F

14.HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea stemei comunei Sita Buzăului, judeţul Covasna

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

15.HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea stemei comunei Brădeşti, judeţul Harghita

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

16.HOTĂRÂRE DE GUVERN privind aprobarea modelului steagului comunei Brăduţ, judeţul Covasna

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

17.HOTĂRÂRE DE GUVERN privind recunoaşterea Asociaţiei ARTIS ca fiind de utilitate publică

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

18.HOTĂRÂRE DE GUVERN privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a unui imobil aflat în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Afacerilor Interne – Spitalul de Urgenţă ,,Prof. dr. Dimitrie Gerota” Bucureşti

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

19.HOTĂRÂRE DE GUVERN privind înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea în administrare Regiei Autonome Tehnologii pentru Energia Nucleara – RATEN, aflat sub autoritatea Ministerului Energiei a unor bunuri imobile

Hotărârea de Guvern a fost aprobată.

IV.          MEMORANDUMURI

1.    MEMORANDUM cu tema: Aprobarea calendarului activităţilor aflate în responsabilitatea autorităţilor de management pentru Programul operaţional Competitivitate şi Programul operaţional Infrastructură mare, precum şi a administratorului tehnic al sistemului informatic IMM Recover – Serviciul de Telecomunicaţii Speciale în vederea lansării apelurilor de proiecte

Prin acest Memorandum, Guvernul aprobă calendarul activităților aflate în responsabilitatea autorităților de management pentru Programul operațional Competitivitate și Programul operațional Infrastructură Mare, acest calendar fiind necesar având în vedere numărul mare de solicitanți care se estimează că vor depune cereri pentru finanțarea măsurilor de sprijin stabilite prin trei Ordonanțe de Urgență aprobate anterior de Guvern prin care vizează acordarea de sprijin de urgență microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii afectate de criza post-pandemie și de efectele economice ale războiului din Ucraina.

Este vorba despre solicitanții măsurilor de urgență aprobate prin:

Ø OUG 82/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate capacităților de prestare de servicii și retehnologizării, în vederea refacerii capacității de reziliență, cu modificările ulterioare;

Ø OUG nr. 112/2022 privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investițiilor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în domeniul eficienței energetice, resurselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari și întreprinderi mici și mijlocii, energiei verzi din surse regenerabile destinate autorităților publice locale, precum și unele măsuri în domeniul specializării inteligente, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative;

Ø Ordonanța de Urgență de Guvernului nr. 113/2022 privind unele măsuri necesare în vederea implementării Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, decontarea unor cheltuieli privind sprijinirea refugiaților din Ucraina, precum și acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate retehnologizării IMM-urilor.

Prin același Memorandum, Guvernul aprobă și administratorul tehnic al sistemului informatic IMM Recover – Serviciul de Telecomunicații Speciale în vederea lansării apelurilor de proiecte.

2.    MEMORANDUM cu tema: Aprobare privind semnarea convenţiei între România şi Principatul Liechtenstein pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor şi a protocolului anexă la convenţie

Actul normativ prevede extinderea cooperării între România și Principatul Lichtenstein în domeniul fiscal prin încheierea unei convenții privind eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și pe capital.

În scopul promovării și stimulării investițiilor și a finanțării dintre cele două state, cotele de impozit pentru veniturile care se impozitează prin stopaj la sursă (dividende, dobânzi, redevențe) au fost stabilite la cote mai reduse decât cele două state, respectiv 5% pentru dobânzi și redevențe, în condițiile, în Lichtenstein, cota de impozit cu reținere la sursa pentru aceste venituri este zero.

În ceea ce privește plata dividendelor, la cererea autorităților din cele două state și având în vedere că, în România, sunt prezente firme din Principat, dividendele plătite de o societate rezidentă a unui stat contractant către o societate rezidentă a celuilalt stat contractat să fie scutit de impozit în statul din care provin.

Profiturile realizate din proiectele de construcții se vor impune în statul în care se desfășoară activitatea, numai în cazul în care această activitate se desfășoară pe o perioadă mai mare de 12 luni.

Profiturile realizate de o întreprindere a unui stat contractant din exploatarea în trafic internațional a navelor sau aeronavelor vor fi impozabile numai în acel stat.

Prin această convenție se reglementează și impozitarea capitalului, a veniturilor sub formă de salarii și pensii, a veniturilor obținute de studenți, practicanți, artiști de spectacol și sportivi, precum și a veniturilor obținute din valorificarea capitalului.  Totodată, reglementează aspecte referitoare la schimbul de informații, metodele de eliminare a dublei impuneri, nediscriminarea, procedura amiabilă, intrarea în vigoare și încetarea valabilității convenției.

Convenția se aplică persoanelor rezidente ale unuia sau ambelor state.

Încheierea unei convenţii de evitare a dublei impuneri între România şi Principatul Liechtenstein ar urma să completeze cadrul juridic bilateral actual şi să conducă, în acelaşi timp, la dezvoltarea cooperării economice, precum şi la intensificarea şi diversificarea schimburilor comerciale, tehnico – ştiinţifice şi culturale dintre cele două ţări.

3.    MEMORANDUM cu tema: Încetarea valabilităţii/denunţarea unor documente de cooperare pe relaţia cu Federaţia Rusă şi Republica Belarus

Memorandumul a fost aprobat.

4.    MEMORANDUM cu tema: Încheierea unui protocol de colaborare cu Agenţia Naţională Antidoping din Republica Moldova

Agenția Națională Anti-Doping din România va sprijini Agenția Națională Anti-Doping din Republica Moldova în vederea elaborării și armonizării legislației anti-doping din țara vecină în conformitate cu Codul Mondial Anti-Doping, precum și pentru dezvoltarea unor programe coerente și eficiente de educație anti-doping, de testare anti-doping și de cooperare internațională.

În acest sens, cele două instituții vor încheia unui protocol de colaborare, care va facilita schimbul de experiență, de informații și de bune practici în vederea alinierii legislației și activității anti-doping din Republica Moldova la prevederile internaționale în domeniu.

Agenția Națională Anti-Doping din România a reușit armonizarea 100% a legislației naționale  cu prevederile cu Codul Mondial Anti-Doping, iar eficiența programelor anti-doping derulate este recunoscută de toți partenerii la nivel internațional.

5.    MEMORANDUM cu tema: Aprobarea negocierii şi semnării Acordului între Guvernul României şi Organizaţia Naţiunilor Unite, reprezentată de Programul de Mediu al Naţiunilor Unite privind cea de-a patra reuniune a Procesului lntersesional de Negociere a Abordării Strategice a Managementului internaţional al substanţelor chimice şi de gestionare a produselor chimice şi deşeurilor după anul 2020 Eliberarea deplinelor puteri în vederea semnării Acordului din partea Guvernului României de către domnul Barna Tanczos, ministrul mediului, apelor şi pădurilor, în măsura în care textul rezultat în urma negocierilor nu va conţine diferenţe substanţiale de fond faţă de propunerea de text a părţii române

Memorandumul a fost aprobat.

V.             RAPOARTE

1.    RAPORT privind activitatea întreprinderilor publice, pentru anul 2021

Guvernul a luat act de acest raport.

VI.          NOTE

1.    NOTĂ de INFORMARE cu tema: Creşterea nivelului de supracontractare în vederea finalizării procesul de evaluare, selecţie şi contractare a proiectelor depuse în cadrul apelului POIM/935/9/1/ Creşterea siguranţei pacienţilor în structuri spitaliceşti publice care utilizează fluide medicale din cadrul Axei Prioritare (AP) 9 Protejarea sănătăţii populaţiei în contextul pandemiei cauzate de COVID-19, Obiectivul Specific (OS) 9.1 Creşterea capacităţii degestionare a crizei sanitare COVID-19 din Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014 – 2020

Guvernul a luat act de această notă de informare.

VII.       INFORMĂRI

1.    INFORMARE referitoare la sarcina rezultată din şedinţa Guvernului din data de 10 august 2022

Guvernul a luat act de această informare.