Traficul auto este principalul factor poluant în Craiova. Dacă, în urmă cu ceva ani, industriei îi revenea „privilegiul” de a ameninţa calitatea mediului, acum avem şansa să respirăm aer mai curat, efect direct al distrugerii economice a celui mai mare municipiu din Oltenia. Urmează canicula şi lipsa de spaţii verzi pe locul secund în grupa factorilor poluanţi. Împăduririle cerute de la centru sunt blocate, culmea, din lipsa firmelor locale de profil.
Calitatea aerului este supravegheată în Craiova şi în tot judeţul de Agenţia pentru Protecţia Mediului Dolj prin intermediul sistemului automat de monitorizare a calităţii aerului, integrat naţional, prin 5 staţii amplasate în Craiova. Prima este fixată vizavi de Piaţa Centrală şi monitorizează cu precădere impactul traficului asupra mediului, a doua este amplasată în parcarea Primăriei, a treia este pe strada „Maria Tănase”, în zona Billa, a patra – la ieşire din municipiu, aproape de intrarea în comuna Işalniţa, şi ultima în zona podului Jiu, spre intrarea din Breasta.
În Raportul judeţean privind starea mediului pe anul 2014, A.N.M. Dolj foloseşte foarte des sintagma „din motive tehnice pentru acest poluant nu deţinem date pentru a respecta criteriile de calitate conform Legii nr. 104/2011”, ceea ce ne face să credem fie că nu se fac măsurători, deşi există dotarea necesară, fie raportul trebuie să aibă un caracter unitar la nivel naţional şi trebuie făcute menţiuni la toţi factorii de poluare ceruţi spre analiză, deşi nu există date suficiente. Spre exemplu, ozonul a putut fi monitorizat doar la staţia Billa (DJ-3) şi a avut, ca de obicei, câteva depăşiri ale valorii-ţintă pentru sănătatea umană, fără a avea date concludente în perioada iulie-august, de obicei cele mai călduroase şi cu radiaţia solară cea mai intensă din cursul anului.
Scade industria, scade şi poluarea
Beneficiară a unor mari zone industriale până mai acum ceva vreme, Craiova se vede văduvită puternic la acest capitol. Deşi unele proiecte de infrastructură aflate în derulare au fost accesate având titluri incitante: „Modernizarea infrastructurii de transport în comun pentru fluidizarea traficului forţei de muncă între cele două platforme industriale ale Polului de creştere Craiova”, realitatea ne arată că, inclusiv din analiza A.N.M. Dolj, industria poluantă abia o mai numărăm pe degetele de la o mână. Poluarea aerului, spun specialiştii A.N.M. Dolj a scăzut constant din 1995 încoace. Cauzele au fost reducerea masivă a industriei şi modernizarea doar a câtorva unităţi productive revitalizate (RELOC, FORD, IUG). Să mai reamintim că normele de protecţie a mediului în cazul Combinatului Chimic de la Işalniţa prevăd ca după demolare să se revadă firul ierbii…ca şi cum nimic n-ar fi fost vreodată pe acolo!
Traficul rutier, vinovatul principal de poluare
Creşterea parcului auto la nivelul municipiului Craiova şi aşezarea localităţii în zona de tranzit de mărfuri în şi dinspre Balcani au făcut ca traficul rutier să ocupe primul loc în rândul factorilor poluanţi. Potrivit specialiştilor A.N.M. Dolj, rocadele ocolitoare au reuşit, în parte, să fluidizeze circulaţia, iar modernizarea parcului auto, prin impunerea noilor norme de poluare, a atenuat din impactul poluării generate de autovehicule. „Transportul rutier de călători are o evoluţie ascendentă, numărul autovehiculelor a crescut faţă de extinderea şi modernizarea drumurilor publice, aceasta exercitând asupra mediului o presiune ridicată. Pentru perioada 2010- 2014 se constată că scade ponderea utilizării transportului feroviar al călătorilor şi creşte ponderea transportului rutier”, se arată în Raportul judeţean privind starea mediului 2014.
Cu toate acestea, monitorizarea poluanţilor generaţi de trafic pare lăsată la grupa diverse. Să luăm cazul Benzenului, ce este un poluant grav, având ca sursă principală traficul, şi se eliberează în atmosferă odată cu evaporarea combustibilului. Acesta este monitorizat de A.N.M. Dolj în staţia de trafic DJ-1 Piaţa Centrală şi DJ-2 zona Primărie. Iată ce scrie în Raportul judeţean privind starea mediului 2014: “La staţia DJ-2, din motive tehnice, nu au fost obţinute date suficiente conform criteriilor de evaluare din legislaţie în perioada solicitată, iar la staţia de trafic DJ-1 s-au obţinut mediile anuale de 2,11 μg/m3 în 2009 şi 2,78 μg/m3 în 2012, în ceilalţi ani din motive tehnice nu au fost obţinute date suficiente conform criteriilor de evaluare”.
Cele 66 de şantiere deschise şi identificate de specialiştii A.N.M. Dolj reprezintă, în viziunea lor, alte surse majore de praf şi zgomot. Nu puţine sunt situaţiile când materialul folosit la lucrările de refacere a carosabilului zace cu săptămânile până ca cineva să dispună utilizarea lui. E de ajuns ca vântul să-şi facă prezenţa în aceste şantiere şi fenomenul de „excursii de pulberi” să se manifeste, spun specialiştii, cu toată forţa.
Împăduriri blocate, pentru că nu sunt utilaje
Canicula şi lipsa spaţiilor verzi sunt apreciate de specialiştii doljeni în mediu drept a doua mare categorie de factori naturali responsabilă de calitatea mediului. În ansamblu, judeţul Dolj este deficitar în păduri, procentul de împădurire este de 11%, iar pentru asigurarea unui echilibru climatic şi a factorilor de mediu procentul pădurilor trebuie să fie de 30% din suprafaţa totală a judeţului. “În Dolj sunt terenuri degradate în proprietate privată, care pot fi împădurite, însă lipsa cadastrului nu permite asocierea în vederea constituirii perimetrelor de ameliorare”, avertizează Raportul A.N.M. Dolj. Cum în Dolj activează doar o firmă ce deţine utilajele necesare procesului de pregătire a terenurilor şi de împădurire, responsabilii silvici locali nu stau prea confortabil când superiorii cer împăduriri urgente. Se pare că, deja, la Direcţia Silvică Dolj se poartă discuţii cu societăţi din alte judeţe pentru a realiza măcar ceva din planul de împăduriri.
La criză mare, deşeuri mai puţine
„Faţă de cantitatea de deşeuri municipale generată în anul 2013, în 2014 aceasta a înregistrat o scădere de aproximativ 6%”, a precizat conducerea A.N.M. Dolj. Pe fondul crizei economice, consumul mai redus a dus la generarea unei cantităţi mai mici de deşeuri atât de la populaţie cât şi din sectorul economic. Trebuie menţionat faptul că, în Dolj, colectarea deşeurilor municipale nu este generalizată la nivelul judeţului. S-a constata o creştere, de la an la an, a gradului de conectare la serviciul de salubritate, în special în mediul rural.
