Craiovenii, captivaţi de obiceiurile populare ale verii

0
279

paparude (1)Vineri, Piaţa „Fraţii Buzeşti” a fost locul de desfăşurare a Festivalului de datini şi obiceiuri „Tradiţiile verii”, manifestare aflată la a V-a ediţie. Ansamblul folcloric „Lialiacul” din Baia de Aramă (Mehedinţi), Ansamblul „Roua” din Cloşani – Padeş (Gorj), „Alunelul” din comuna Pieleşti (Dolj) au fost câteva dintre formaţiile ce au încântat spectatorii, mulţi dintre ei prinzându-se în milenarele jocuri populare olteneşti.

  Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, cu prijinul Primăriei Craiova şi al Consiliului Local Municipal Craiova, a organizat, vineri, cea de a V-a ediţie a Festivalului de datini şi obiceiuri „Tradiţiile verii”. Frumoasa poveste a anotimpului lui Cireşar, Cuptor şi Gustar a fost expusă cu toată bucuria de membrii ansamblurilor folclorice prezenţi pe scenă.

  «Piaţa „Fraţii Buzeşti” devine astfel scena înnobilată de cununi de sânziene, ce odată se aruncau pe acoperişurile caselor spre aflarea ursitei, pomenind totodată cea mai lungă zi din an, 24 iunie, când amuţeşte cucul şi se face erete, iar dacă pofteşte a mai cânta după această zi vor fi nenorociri, zi în care înfloreşte feriga iarba fiarelor şi se fac farmace de dragoste», a precizat prof. Nicolae Dumitru.paparude (4)

„Sânzienele” au uimit publicul

  „În Panteonul românesc, Sânziana este o zeiţă agrară protectoare a lanurilor înspicate de grâu şi a femeilor măritate, identificată cu Diana şi Iuno din Panteonul roman, cu Hera şi Artemis din Panteonul grec. Ca zeiţă la vârsta fecundităţii şi maternităţii apare cu numele de Drăgaică în Muntenia şi Dobrogea, sudul şi centrul Moldovei, şi cu numele de Sânziană în Oltenia, Banat, Transilvania, Maramureş Bucovina. Se naşte la 9 martie, la moartea babei Dochia, creşte miraculos până la Sânziene (24 iunie), ziua solstiţiului de vară, când înfloreşte planta ce-i poartă numele – sânziana sau drăgaica”, nota reputatul etnolog Ion Ghinoiu, în „Comoara satelor. Calendar popular”, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2005, p. 138.

  „Liliacul” – Ansamblul cu nume de floare, din Baia de Aramă, condus de Elena Mimiş-Trancă, a oferit publicului un spectacol captivant, zeci de craioveni prinzându-se în jocul popular alături de dansatorii profesonişti. Ansamblul „Liliacul” a venit în capitala Olteniei cu „Obiceiul de Sânziene”, practicat în zona de nord a judeţului Mehedinţi, dar şi cu jocuri şi cântece populare reprezentative pentru acest ţinut de un farmec aparte.paparude (3)

„Paparudele”, invocate de tinerele din Cloşani-Padeş

  Un alt obicei, cel al invocării Paparudelor, a fost pus în scenă de Ansamblul de datini şi obiceuri populare „Roua” din Cloşani-Padeş, judeţul Gorj. Cei aproximativ 40 de gorjeni iubitori de folclor, cu vârste cuprinse între 7 şi 35 de ani, sub coordonarea lui Carmen Sarcină, au făcut ca spectatorii să descopere simbolistica aparte pe care o au „Paparudele” în viaţa agricolă oltenească. «Am pus în scenă obiceuri de Dragobete, Florii, Sânziene, Paparudă, Clacă, Ursitul pruncului, dar cel mai spectaculos este obiceiul de iarnă numit „Piţărăii cu măşti”, singurul care se mai păstrează în satele comunei Padeş şi care se desfăşoară în Ajunul Crăciunului», a precizat prof. Carmen Sarcină.

  Tinerii îmbracaţi în costume populare, încălţaţi în opinci, fetele cu părul strâns şi acoperit cu coroniţe din flori naturale au fost câteva dintre imaginile ce au rămas în memoria spectatorilor, deosebit de încântaţi de vechimea şi profunzimea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti.

  Despre cât de întinse sunt legăturile noastre cu alte spaţii geografice, aflate la mare distanţă de România, aflăm tot de la Ion Ghinoiu: „Paparuda, zeiţa pluviometrică invocată de ceata feminină pentru a dezlega ploile în zilele caniculare ale verii, este înrudită cu zeul indian Rudra, stăpân al fenomenelor meteorologice. Pe teritoriul României, paparuda poartă mai multe denumiri zonale: Păpălugă, Păpărugă, Bărăbăruţă, Peperuie, Dodoloaie, Mătăhulă ş.a. Iniţial, obiceiul se desfăşura la o dată fixă din preajma echinocţiului de primăvară. Ulterior, sub presiunea creştinismului a fost împins în a treia zi după Paşte, iar în vremurile recente a devenit un obicei ocazional, practicat vara, la apariţia secetei”.paparude (2)

„Alunelul” din Pieleşti a împărţit porumb fiert

  Înfiinţat în toamna anului 2004, Ansamblul Folcloric „Alunelul” al Căminului Cultural Pieleşti a adus în scenă, cu înaltă ţinută artistică şi în superbe costume populare, varietatea şi dinamismul dansurilor din diferite zone folclorice ale ţării. Pasiunea membrilor ansamblului şi a celor care îi susţin, Primăria şi Consiliul Local Pieleşti, menţine astăzi cântecul şi jocul popular la loc de cinste, astfel explicându-se şi succesul obţinut de acest colectiv pretutindeni pe unde l-au purtat paşii. Sub conducerea coregrafei Margareta Chiurtu, 25 de tineri din formaţia de juniori şi încă 25 de tineri dansatori au oferit spectatorilor o diversă gamă de dansuri populare specifice regiunilor folclorice din România. Ansamblul a dovedit că are şi tinere soliste vocale, ce cresc odată cu acesta, cu un repertoriu ales, format din cele mai reprezentative cântece olteneşti, precum şi un tânăr familiarizat în tainele acordeonului.

  Vineri seară, la Craiova, „Alunelul” ne-a amintit de marea sărbătoare a iunii iulie, cea de 20, Sfântul Ilie, când în satele româneşti se împarte porumb fiert, spectatorii fiind poftiţi să guste din mult doritul produs tomnatic.paparude