Pe ce lume trăieşte Laszlo Tokes?

Universitatea de vară „Tusvanyos” de la Băile Tuşnad îşi păstrează curricula, an de an. Fiind nelipsit între participanţi, liderul Consiliului Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), vicepreşedintele PE (!) Laszlo Tokes a reiterat acelaşi discurs iredentist, provocator, sumbru, cu puternice inflexiuni de iresponsabilitate. Adumbrit intelectualmente, neluat în seamă, Tokes Laszlo consideră că poate stărui în aberaţii care fac deliciul unei minorităţi agresive, convinsă de spovedania duhovnicului. Umbră deloc discretă a smereniei, se ascultă pe sine cu plăcere, se pune în scenă, gesticulează cu un fel de sfătoşenie jugubeaţă, pastişând fără har stilul altora mai înţelepţi. Ce ne-a mai livrat, de această dată, Laszlo Tokes? „(…) Cerem ca şi puterea românească dintotdeauna să ceară iertare maghiarilor pentru păcatele care le-am suferit în epocile post-Trianon şi post-comunism. Dacă am pierdut teren, atunci cerem în schimbul teritoriului drepturi, inclusiv autodeterminare limitată şi orice formă de autonomie la nivelul Transilvaniei, în Partium şi în Ţinutul Secuiesc (…)”. De regulă, lui Laszlo Tokes nu i se răspunde de oficialii români şi nici mass-media nu-l bagă excesiv în seamă. De altfel, nici liderii UDMR n-au motive de încântare, din moment ce li se reproşează vehement că „subminează unitatea maghiarilor şi că lezează interesele naţionale”. Anul acesta, în absenţa şefului statului român, Traian Băsescu, premierul ungar Viktor Orban a vorbit la Tusvanyos despre viitorul naţiunii maghiare, menţionând că dacă nu există „o patrie mumă puternică”, nu poate exista în bazinul carpatic „o naţiune (n.r. – poate o comunitate) maghiară puternică”. Chiar dacă în discursul premierului Viktor Orban pot fi identificate câteva idei, circumscrise realităţilor economice, cu care se confruntă şi ţara vecină, în esenţă, deloc străveziu, a fost vizată resuscitarea unui naţionalism anti-european, considerându-se „o necesitate renaşterea naţională în toată lumea occidentală”. Deloc surprinzător, în buna tradiţie, de acum instituită, deşi aflat la Băile Tuşnad, pe teritoriul României, cu soţia şi trei dintre cei cinci copii, premierul Viktor Orban n-a suflat o vorbă despre raporturile Bucureştiului cu Budapesta, despre eventuala colaborare bilaterală a celor două ţări, membre ale UE, sau alte gesturi de bună vecinătate, totul integrat unui comportament civilizat. Convingerea sa că ţările grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia) pot deveni punctul de greutate al dezvoltării economice europene, poate fi, mai degrabă, un adiţional la retorica fostului pastor Laszlo Tokes, acum vicepreşedinte al PE, care ne-a convins că nu poate fi vindecat, reorientat, strunit, dar nici nu ştie pe ce lume trăieşte. Cum lumea civilizată nu se lasă deloc sedusă de ceea ce face pe acasă Viktor Orban, şi ne referim la legea presei şi la noua Constituţie avută în vedere, n-avem îndreptăţite motive să-l luăm în seamă.