Leon Panetta (83 ani), fost director al CIA (2009-2011) şi apoi secretar de stat al Apărării (2011-2013) l-a descris pe preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski ca fiind, probabil, „lobby-stul cel mai puternic al lumii”. Discursurile acestuia au un robust impact emoţional în capitalele europene şi fac din apariţiile sale momente electrizante. Afirmând că luptă până la capăt şi refuză o eventuală evacuare de SUA, în caz de forţă majoră, şi are nevoie de arme nu de „un taxi”, fostul actor a devenit om de stat, o emblemă a curajului. Un comediant, cum a fost descris în campania electorală, a devenit… Churchill. Tot Leon Panetta, care ştie cu siguranţă să facă o evaluare, mai spunea că dacă Vladimir Putin redublează eforturile militare, SUA şi NATO trebuie să facă acelaşi lucru. Cu alte cuvinte suntem în faţa unui război tot mai complex, şi atât Joe Biden, cât şi secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, al cărui mandat a fost prelungit până în 2023, au trimis noi întăriri „grupuri tactice” pe bătrânul continent, la bazele din România, Polonia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, dar n-au răspuns favorabil la solicitările Ucrainei de no-fly. Varşovia a propus o misiune de menţinere a păcii de 10.000 de persoane, dar propunerea a fost doar reţinută. Preţul a tot ceea ce se întâmplă? Perturbarea aprovizionării energetice şi securităţii alimentare (Ucraina şi Rusia reprezintă 30% din exportul mondial de cereale). Suprimarea accesului băncilor ruseşti la sistemul SWIFT, dar acceptând aprovizionarea cu gaze a Europei de către Rusia, l-a obligat pe Vladimir Putin să dispună plata în ruble de „ţările ostile”. Adică se încearcă crearea unui nou sistem monetar în două viteze. NATO este determinată în a face tot ce poate pentru a ajuta Ucraina să se apere contra invaziei, dar evită orice escaladare susceptibilă la antrena alianţa într-un război total contra Rusiei, a anunţat joi secretarul general Jens Stoltenberg. Potrivit acestuia NATO a furnizat deja arme anti-tanc, sisteme de apărare anti-aeriană şi drone, dar şi ajutor financiar şi umanitar de la începutul invaziei şi va continua să o facă, prin livrarea echipamentelor de protecţie contra ameninţărilor chimice, biologice, radiologice şi nucleare. La ora actuală, 100.000 de militari americani sunt prezenţi în Europa şi 40.000 se află sub comanda directă NATO pe flancul de est. Un nou concept de apărare va fi adoptat la viitoarea reuniune, din luna iunie, la Madrid. Să nu uităm că securitatea nu este gratuită şi costă mult. Canada, de pildă, nu şi-a augmentat cheltuielile de apărare staţionând doar la 1,4% din PIB. Lucrurile se complică de la o zi la alta, pe teatrele de operaţiuni. Adresându-se Senatului francez, miercuri 23 martie a.c., preşedintele ucrainian Zelenski a declarat că aşteaptă de la Franţa să ajute Ucraina pentru a pune capăt acestui război contra libertăţii, egalităţii şi fraternităţii şi să adere la UE. A mai cerut imperativ ca toate anteprizele franceze implantate în Rusia să înceteze să susţină „maşina de război a Rusiei”, părăsind ţara, citând în acest sens Renault, Auchan (231 magazine, cifră de afaceri 3,2 miliarde euro), Leroy Merlin (360.000 salariaţi, 107 hypermarketuri în 62 de oraşe, cifră de afaceri 4,2 miliarde). La rândul său Dmytro Kuleba, şeful diplomaţiei ucrainiene ceruse „clienţilor şi anteprizelor să boicoteze grupul Renault”. Cum în Franţa sunt prevăzute peste puţină vreme alegeri prezidenţiale astfel de deziderate rămân teme aprinse de discuţie.
