Uniunea Arhitecților din România – Filiala Euroregională Sud-Vest Oltenia a declarat 2019 Anul comemorativ Iancu Atanasescu, organizând, pe parcursul lui, o serie de evenimente prin care marchează împlinirea a 125 de ani de la nașterea arhitectului monumentelor istorice din Oltenia. Sâmbătă, 26 ianuarie, ora 10.00, la Biserica „Madona Dudu” din Craiova va avea loc o slujbă de pomenire, programul de activități urmând să continue în luna aprilie. Atunci sunt anunțate vizite documentare la obiective restaurate de acesta, vernisarea unei expoziții, dezvelirea unei plăci comemorative la Universitatea din Craiova, un simpozion și lansarea cărții „L-au cunoscut pe arhitectul Iancu Atanasescu”. Iancu Atanasescu a contribuit la valorificarea celor mai frumoase construcţii locale, între lucrările sale de proiectare şi restaurare numărându-se și multe lăcaşuri de închinare, biserici sau mănăstiri. De asemenea, este autorul unei lucrări originale ce analizează valoarea culelor din Oltenia.
Iancu Atanasescu s-a născut la 25 ianuarie 1894, la Călăraşi, şi a încetat din viaţă la 9 februarie 1980, la Craiova. A absolvit Liceul „Mihai Viteazul” şi Institutul Electrotehnic din Bucureşti (1921), precum și Şcoala de Operatori Topometri din cadrul Ministerului Domeniilor şi Şcoala Superioară de Arhitectură. În perioada 1927-1944 a condus Serviciul Tehnic din Comisia Monumentelor Istorice a Regionalei Oltenia, apoi Serviciul Tehnic al Mitropoliei Olteniei (1948-1957). A fost arhitect proiectant la Institutul de Proiectare Regională Craiova şi restaurator al monumentelor istorice şi de artă din ţinuturile Olteniei.
Printre lucrările la care s-a făcut remarcat se evidenţiază cele de proiectare şi restaurare a unor biserici şi mănăstiri: Cozia, Cornet, Govora, Dintr-un Lemn, Polovragi, Crasna, Manu, Iezer, Brâncoveni, Gura Motrului, Topolniţa, Horezu, Arnota, Bistriţa, Mofleni, Jitianu, Sadova ş.a. De asemenea, a realizat proiectele pentru restaurarea mai multor monumente istorice doljene: Casa Glogoveanu, Casa Băniei, extinderea Palatului de Justiţie (azi Universitatea din Craiova), Policlinica „Dr. Nicodim” şi alte aproximativ 60 de proiecte de biserici noi şi peste 200 de locuinţe particulare. În paralel cu o intensă activitate pe teren, a ţinut prelegeri de arhitectură şi a întocmit lista monumentelor istorice din Craiova (aproximativ 130, în anul 1931). A publicat mai multe articole şi studii de specialitate în revistele vremii: „Mitropolia Olteniei”, „Ramuri”, „Ion Maiorescu”.
Programul comemorativ din 2019, dedicat vieții și activității sale, este organizat de Uniunea Arhitecților din România – Filiala Euroregională Sud-Vest Oltenia în colaborare cu Universitatea din Craiova, Casa de Cultură „Traian Demetrescu”, Muzeul de Artă Craiova și Asociația „Podul lui Apollodor”. Un amplu eveniment este anunțat în perioada 11-13 aprilie, cu vizite documentare la obiective restaurate de arh. Iancu Atanasescu (Sf. Mănăstire Brâncoveni, Cula Calețeanu din Piatra Olt și conacul, monumente din Craiova și județul Dolj), vernisarea unei expoziții, dezvelirea unei plăci comemorative la Universitatea din Craiova, un simpozion, lansarea cărții „L-au cunoscut pe arhitectul Iancu Atanasescu” ș.a.
«Pentru cunoașterea mai completă a personalității arh. Iancu Atanasescu, îi invităm pe cei care l-au cunoscut personal sau din relatări să ne trimită cât mai detaliate amintiri scrise sau să ne contacteze pentru relatări. De asemenea, îi rugăm pe cei care dețin fotografii, înscrisuri, ediția din 1970 a cărții „Culele din Oltenia” să ni le ofere spre scanare. Toate aceste mărturii vor fi cuprinse în cartea „L-au cunoscut pe arhitectul Iancu Atanasescu”», a declarat arh. Pavel Popescu, președintele Filialei Euroregionale Sud-Vest Oltenia a Uniunii Arhitecților din România.
Arh. Pavel Popescu, președintele Filialei Euroregionale Sud-Vest Oltenia a Uniunii Arhitecților din România: «Sunt destul de mulţi cei care l-au cunoscut, oameni de cultură, dar şi muncitori cu care a lucrat. Absolut toţi au avut numai de învăţat de la dânsul. Ceea ce a contat poate extraordinar de mult pentru veritabila profesie de arhitect pe care și-a ales-o au fost modelele de dăruire din breasla noastră, păstrătorii tradiţiei arhitecturi româneşti. Arhitectul Iancu Atanasescu a lucrat foarte mult şi sper ca să am posibilitatea să arăt munca de-o viaţă depusă la planşetă sau la maşina de scris, unde aşternea concluziile şi teoriile culese în foarte lungile sale călătorii pe drumurile destul de prăpădite, ca şi maşina proprie cu care mergea – astea erau timpurile! – şi baraca din lemn în care avea atelierul de „producţie”. Amintesc numai lucrarea sa de căpătâi, extraordinară pentru acele timpuri, „Culele din Oltenia”, o cărticică de format A5, un rezumat al marii sale opere, descoperită în manuscris, după 40 de ani de tihnă, în marea Bibliotecă „Aman” din Craiova».
„Culele din Oltenia”, o lucrare de referinţă
În anul 1968 apărea în ziarul craiovean „Înainte” un interviu realizat de Al. Dianu cu arh. Iancu Atanasescu, despre cartea la care acesta lucra de mai mult timp, „Culele din Oltenia”. Despre această scriere, arhitectul afirma: «Încă de la începutul carierei mele – în urmă cu aproape o jumătate de veac – şi în toţi anii nenumăraţi în care am lucrat în cadrul Comisiei monumentelor istorice, m-au atras aceste podoabe rare, aceste sublime monumente de neîntrecută arhitectură românească. Vreau să ofer cititorului, specialiştilor sau celor neavizaţi o documentare completă. (…) Culele olteneşti au un specific rar întâlnit şi oferă o diversitate de soluţii constructive, care atestă spiritul genial al poporului – făurar al acestor frumuseţi între frumuseţi». Cartea anunţată a fost publicată mulţi ani mai târziu (Editura „Scrisul românesc”, Craiova, 1974) şi a fost scrisă în colaborare cu Valeriu Grama. Printre construcţiile prezentate în cuprinsul cărţii, se remarcă şi turnurile unor mănăstiri ce au făcut parte din anumite lanţuri de semnalizare de pe teritoriul Olteniei: turnul Mănăstirii Bucovăţ, turnul Mănăstirii Robaia din Dobreşti şi turnul Mănăstirii Jitianu din Branişte, pentru ca, în „Tabloul sinoptic” de la final, să fie consemnate date cu referire la alte astfel de turnuri de pe lângă diferite mănăstiri oltene.
