Crăciunul copiilor, într-o parohie de oraş

0
212

La Biserica Oota se întâmplă lucruri minunate. Dintr-o simplă idee de a le oferi copiilor un loc în care să-şi petreacă timpul după ce primesc Sfânta Împărtăşanie, a prins viaţă un proiect ce i-a acaparat cu totul pe micuţi. Din mâinile lor dibace, au ieşit tot felul de lucruşoare, care mai de care mai gingaşe şi mai haioase, numai bune de agăţat în brăduţul de Crăciun. Cu toate aceste decoraţiuni a fost organizat un târg de sărbători, care a avut un succes nesperat: decoraţiunile gingaşe ale copiilor s-au vândut până la ultima şi s-au colectat fonduri cât să fie ajutaţi copiii cu probleme de sănătate din centrele de plasament, dar şi elevii buni la învăţătură de la Școala Gimnazială „Nicolae Romanescu”. Acum, de Crăciun, toată lumea din parohia Oota este fericită că a putut să dăruiască puţin din roadele muncii lor…

biserica3Proiectul a pornit oficial pe la jumătatea lunii octombrie, când mai mulţi copilaşi, ajutaţi de alţi voluntari de vârsta lor, au început munca în mini-atelierul lor de la biserică. În fiecare duminică, după slujbă, o zbugheau alături să meşterească. Au decupat bucăţi de stofă şi hârtie colorată, au lipit praf de globuri, au legat fundiţe de beteală, au desenat şi au colorat steluţe, fulgişori de nea şi brăduţi.

Rodul muncii lor a însemnat zeci de decoraţiuni, unele mai simpatice ca altele. Sub coordonarea părintelui Bogdan Trifu, preot paroh la Biserica Oota, toate aceste minunate obiecte au fost puse în vânzare, într-un scop caritabil, în cadrul unui târg de Crăciun.  „Eu sunt preot la parohia respectivă de vrei doi ani, dar cu o pauză de şase ani când am fost diacon şi preot la Biserica Madona. Acolo am crescut, m-am format, deci sunt foarte legat de parohia respectivă. Venind dintr-o biserică uriaşă, cum este Madona, fiul meu, care avea atunci 2 ani, a deschis uşa: a dat de un perete de oameni şi nu a vrut să mai intre în biserică. Atunci mi-am dat seama că trebuie să facem ceva pentru copii, fiindcă ei veneau, se împărtăşeau şi plecau direct acasă. Cum nu puteam să îi trimit să stea în curte, în frig, şi nici acasă, am zis să folosim un spaţiu disponibil pe care îl avem. Și am început cu Sfântul Apostol Andrei, pe 30 noiembrie 2015, când am luat un tortuleţ pentru câţiva copilaşi pe care îi aveam la biserică. De atunci, a rămas ca, în fiecare duminică, după Împărtăşanie, copiii merg acolo unde primesc o gustare, apoi lecţia de cateheză şi o activitate practică”, povesteşte începuturile acestei frumoase poveşti părintele Bogdan Trifu.

Curtea bisericii a fost neîncăpătoare

biserica1La târgul de jucării pe care l-au organizat în primăvară, parohia Oota a legat o frumoasă prietenie cu asociaţia ACCES Oltenia, care le-a venit în sprijin cu voluntarii lor. S-a lucrat în echipă, realizându-se lucruri deosebit de frumoase.

„Am căutat tot felul de materiale. Pentru că erau suportate din bugetul propriu, a trebuit să fie şi accesibile. E uşor să faci lucruri frumoase cu materiale scumpe. Iniţial, am vrut să le vindem pe internet, dar o mămică a venit cu ideea să le comercializăm într-un mod în care ei să vadă şi să se bucure de rodul muncii lor. Până la urmă, ne-a venit ideea să facem şi un târg de Crăciun, în care să le vindem. Lucrurile s-au legat pentru că, din octombrie, am găzduit şi corul „Glasuri cristaline”, coordonat de doamna profesor Iulia Manda, care era în căutarea unui spaţiu. Am mai avut şi grupul nostru de colindători, de la biserică, pentru că sâmbăta, după atelier, copiii au venit şi la cor şi am repetat cu ei colinde. Și având pregătite foarte multe şi frumoase obiecte, precum şi două coruri frumoase de colindători, ne-am zis de ce să nu organizăm ceva frumos”, ne-a mărturisit părintele de la parohia Oota. Târgul s-a desfăşurat chiar în curtea bisericii, pe 11 decembrie. Numai în ziua respectivă, din vânzarea decoraţiunilor, copiii au reuşit să strângă suma de 4.500 de lei, nesperat de bine.

Mulţi copii s-au bucurat de daruri

biserica2Banii copiilor de la parohia Oota au ajutat alţi copii. O parte din sumă a fost donată copiilor instituţionalizaţi în trei centre ale DGASPC Dolj – Centrul de plasament „Sfântul Apostol Andrei”, Centrul de recuperare şi reabilitare „Sfântul Apostol Andrei” şi Centrul maternal „Sfânta Ecaterina”. Au rămas suficienţi bani ca să fie recompensaţi, cu burse, şi elevii merituoşi de la Școala „Nicolae Romanescu”.

„Dosarele copiilor au venit la biserică şi au fost 18 mape: unele pe bază de scrisoare de intenţie, iar alte pline cu diplome. Nu am dorit să fiu eu cel care decide cine trebuie să primească bursă şi am cerut ajutorul voluntarilor ACCES. Șapte voluntari au luat aceste dosare, le-au studiat şi au decis ei cine să fie cei şase elevi care vor primi o bursă de un milion de lei pe fiecare lună, timp de 9 luni. Ceilalţi 12 elevi, care nu au fost selectaţi pentru burse, vor primi şi ei un mic dar financiar de Crăciun. A fost o mare bucurie pentru noi să oferim aceste daruri. Sunt o groază de oameni care mă ajută, care sunt implicaţi…”, recunoaşte, cu o sinceritate dezarmantă, părintele organizator. Târgul de Crăciun s-a încheiat, aşadar, cu o mare mulţumire: că, din muncuşoara lor, copiii au putut să ajute atât de mult.

biserica4Sâmbăta trecută, părintele paroh Bogdan Trifu a mai adăugat totuşi ceva: o expoziţie de fotografie care a surprins şi cele mai frumoase momente pentru a fi aşezate în albumul de amintiri al fiecăruia.

„Un bun prieten al meu, Siminel Dănişor, care e fotograf, de fiecare dată când a venit a imortalizat totul în imagini. Au ieşit nişte fotografii super şi ne-am gândit să îi mulţumim într-un mod anume şi să-i organizăm o expoziţie. Am profitat de prietenia domnului Mircea Anghel, care ne-a ajutat cu selecţia, şi am ales vreo 90 de fotografii cu care am încheiat frumos târgul nostru de Crăciun”, a mărturisit preotul de la Biserica Oota.

Lecţia de Crăciun

biserica5Bucuria nepreţuită de a dărui nu este singura lecţie pe care tânărul preot paroh Bogdan Trifu o predă copiilor de care atâta grijă. Renul Rudolf cel ciudat a ajuns un personaj foarte îndrăgit de toţi, după ce s-a aflat cum îl ajută pe el nasul roşu aprins, ca un semafor.  „Duminica trecută am avut lecţia despre Crăciun. Lucrul cel mai important este că, de Crăciun, sărbătorim Naşterea Domnului Hristos, venirea lui Dumnezeu în lume. Dar Moş Crăciun seamănă destul de mult cu Dumnezeu Tatăl, El e cel care vine şi aduce ceva în lume: ne aduce pe pruncul Său, pe Iisus, darul cel mai de preţ. Este o povestioară foarte faină, o paralelă între renul Rudolf, cel cu nasul roşu, şi povestea Naşterii lui Iisus. Este o povestioară interesantă pentru că ni se spune că Rudolf este cel care era altfel, stigmarizatul. Nimeni dintre ceilalţi reni nu dorea să se joace cu el pentru că avea nasul roşu, era problema lui. Dar Moş Crăciun vine şi se foloseşte exact de problema lui şi o pune în evidenţă, o pune în folos: îl aşează în faţă ca să lumineze calea, cu nasul lui cel roşu. Cam acelaşi lucru îl face şi Dumnezeu Tatăl cu noi. Vine şi ne ia pe fiecare dintre noi, cu problemele noastre, ne pozitivează şi ne pune în slujba celuilalt”, ne-a spus părintele paroh, deschizând o altă pagină din marea şi frumoasa carte a acestei sărbători.

La fel de preţioase pentru spiritul Crăciunului sunt colindele care trebuie să ne însoţească în seara de Ajun, când, la fel ca magii, şi Moş Crăciun poposeşte în fiecare căsuţă pentru a ne lăsa daruri şi a ne reaminti că trebuie să ne bucurăm.

LAURA MOȚÎRLICHE şi MARGA BULUGEAN