UE: O unitate care nu va veni de la sine!

0
350

Discursul preşedintelui Klaus Iohannis, în plenul Parlamentului European, privind viziunea României asupra viitorului UE a fost unul convingător, realmente articulat, ferm pe alocuri, pro-UE, judicios calibrat, stăruind asupra nevoii de solidaritate, coeziune şi unitate, respingând totodată varianta unei Uniuni în mai multe viteze. „Europa are o singură inimă care bate pentru noi toţi, care ne uneşte de la Est la Vest şi de la Nord la Sud, care face ca toţi cetăţenii noştri să se definească natural ca europeni”, a spus Klaus Iohannis. După ce în sesiunea de dimineaţă, România fusese criticată de verzii europeni, de Guy Verhofstadt, liderul ALDE din PE, Klaus Iohannis a replicat ferm „îngrijorărilor şi criticilor europene”, prezentând adevăratele probleme sau dosarele fierbinţi care stau pe masa UE. A dat peste nas Europei, surpinzând de-a dreptul, prin nuanţele discursului său. „Există controvrse, este adevărat, dar spuneţi ce democraţie e aceea fără controverse”. Dens în idei pro-europene, cu referiri concrete la aportul consistent al României în străjuirea frontierelor externe ale UE, prin instrumente de ultimă generaţie, discursul preşedintelui român a vizat şi furnizarea de securitate la cele mai înalte standarde, cum România o face şi în cadrul NATO. Referirea sa la summitul de la Sibiu, de anul viitor, a fost concretă, opinând că va fi un moment de răscruce pentru familia europeană, urmând a fi „creionat viitorul Europei”. Ceea ce este adevărat. Fiindcă imediat după summitul european de la Sibiu, vor avea loc alegeri europarlamentare şi deja se fac resimţiti îngrijorătorii „curenţi reci”, de sorginte populistă şi extremistă, care nu e prea clar, deocamdată, ce intenţii viitoare au, dincolo de frisoanele de circumstanţă pe care le dau. Ceea ce ştim este faptul că polonezii, dar şi ungurii, şi nu sunt singurii, nu agrează deloc sufocarea excesivă a suveranităţii ţărilor lor. Cu toate acestea, bunăoară, premierul italian Giuseppe Conte, a ţinut să facă, recent, o menţiune necesară: „Nicio şansă de Ital-Xit din Europa şi eurozonă”. Însă aşa cum a accentuat Klaus Iohannis, unitatea UE nu va veni de la sine şi trebuie protejată permanent, consolidată în mod constant, „îngrijindu-ne în acelaşi timp de diversitatea atât de caracteristică ţărilor europene”. Un accent aparte care nu putea să lipsească în alocuţiunea preşedintelui român a fost amânarea nejustificată a aderării României la spaţiul Schengen, care ar putea contribui semnificativ la întărirea întregului spaţiu european. Circumscris perfect unor realităţi, neliniştitoare, prin despărţirea de Regatul Unit, care atrage automat şi amputarea finanţelor europene cu circa 10 miliarde euro pe an, ceea ce s-ar putea resimţi la nivelul bugetelor celor două politici istorice ale UE – politica de coeziune (sau politica regională) şi politica agricolă comună (PAC) – discursul lui Klaus Iohannis a avut bine dozată şi o notă necesară de optimism. Ceea ce i-a permis preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pusee de „curtoazie”, să le spunem aşa, discret ambalate, obligat fiind să recunoască realitatea că România este un furnizor de securitate, reiterând făgăduinţa obţinerii de ţara noastră a accesului în spaţiul Schengen, înainte de finalul mandatului acestei comisii. Tot Jean Claude Juncker a mai spus că Centenarul Marii Uniri este şi o sărbătoare europeană, nu doar a românilor. „Sunt convins că preşedintele şi Guvernul şi Parlamentul vor face tot posibilul ca summitul de la Sibiu să devină un moment important al creionării viitorului Europei”. Nota bene: preşedintele român nu a exportat gâlceva de acasă, şi, mai mult, a apărat Bucureştiul, fără ezitare, deziluzionând trompetele de serviciu.