Criza economică, potenţialul Mării Negre, situaţia din Balcani, energia, influenţa europeană în ţările din jur au fost dezbătute, timp de trei zile, în perioada 22-24 septembrie, în cadrul Universităţii de vară – Reţeaua Europeană a Ideilor (EIN), think-tank al Partidului Popular European. Universitatea de vară a EIN oferă un cadru privat pentru dezbateri intense între părţile implicate în procesul decizional european. Reuniunea de la Bucureşti s-a concentrat asupra provocărilor cu care se confruntă Europa şi s-a încercat să se aducă la zi politicile europene, în scopul de a răspunde mai bine realităţilor economice şi sociale actuale. O serie de grupuri de lucru au dezbătut probleme cum ar fi competitivitatea pieţei unice libere pentru o mare mai mare coeziune a continentului in ceea ce priveşte multicadrul financiar al UE pentru 2020, reglementarea pieţei financiare, demografia şi incluziunea, inovaţia şi creativitatea în societatea europeană, rolul reînnoit al Comunităţii Transatlantice, apărarea valorilor creştin-democrate, încurajarea ţărilor din Balcani pe calea europeană.
La eveniment au luat parte preşedintele Parlamentului European Jerzy Buzek, preşedintele României Traian Băsescu, prim-ministrul României Emil Boc, prim-ministrul Belgiei Yves Leterme, prim-ministrul Armeniei Tigran Sargsyan, premierul Republicii Moldova Vlad Filat, preşedintele Partidului Popular European Wilfried Martens, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil de Industrie şi Antreprenoriat Antonio Tajani, comisarul român responsabil de agricultură şi dezvoltare rurală Dacian Cioloş, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova Iurie Leancă, precum şi numeroşi miniştri şi secretari de stat ai Guvernului român. Joi, 22 septembrie, preşedintele Grupului PPE, Joseph Daul, a deschis evenimentul împreună cu europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, vicepreşedinte al Grupului PPE responsabil pentru buget şi politici structurale.
„Ieşirea din criză nu înseamnă mai mult populism”
Preşedintele Grupului PPE în Parlamentul European i s-a adresat prietenos preşedintelui Traian Băsescu şi i-a spus că speră totuşi ca românii să îşi dea seama de necesitatea măsurilor împotriva crizei. „Ieşirea din criză nu înseamnă mai multă demagogie şi populism. Sigur că este dificil de acceptat asta, dar aceste măsuri au fost indispensabile. Dragă Traian, sper că românii îşi vor da seama mai devreme decât mai târziu de asta. Pentru mine şi pentru grupul PPE, care are sarcina dificilă de a se afla la conducerea Europei, ieşirea din criză nu înseamnă mai puţină Europă, ci mai multă Europă. Ieşirea din criză nu înseamnă mai multă demagogie şi populism. Vreau să salut aici conducerea României, care a ştiut să ia măsurile necesare pentru însănătoşirea finanţelor”, a subliniat preşedintele PPE.
Joseph Daul: „Soluţia – mai multă Europă”
Joseph Daul a mai vorbit despre americani şi a comparat economia SUA cu cea a Europei. „Partenerii noştri, mai ales americanii, pe bună dreptate se îngrijorează. Noi, în Europa, avem un avans faţă de prietenii noştri americani, pentru că modelul nostru este cel care se bazează pe om şi aceasta estre miza. Aceasta este şi o criză a creşterii economice. Când am fost în Brazilia, m-a mirat foarte mult costul vieţii, dar interlocutorii mei mi-au spus că poate pentru noi, europenii, e un cost prea ridicat. Noi avem datoria să aducem răspunsuri durabile. Am făcut şi erori în modul în care am gestionat banii publici, dar nu avem altă alegere decât să convingem nu numai guvernele, dar mai ales popoarele că soluţia pentru ieşirea din criză este mai multă Europă, cu creaţie şi inovare, în care coeziunea nu este un cuvânt în vânt. Haideţi să reuşim foarte rapid să pregătim realitatea de mâine şi oamenii ne vor mulţumi…”, a spus Joseph Daul.
Marian Jean Marinescu: „Peste 300 de participanţi, la aceeaşi masă”
EIN este un think-tank pan-european înfiinţat în 2002 de Grupul PPE din Parlamentul European. Europarlamentarul Marian Jean Marinescu a spus că reţeaua reuneşte politicieni, oameni de afaceri, academicieni, jurnalişti, consilieri politici şi experţi externi pentru a discuta unele dintre problemele majore cu care se confruntă Europa de astăzi. „Vă rog să-mi permiteţi să vă urez bine aţi venit la acest eveniment. Participaţi, astfel, la cea de-a X-a ediţie a Universităţii de Vară a EPP, care aduce la aceeaşi masă a discuţiilor peste 300 de participanţi. Tema este criza economică şi socială. Discutăm pe parcursul celor trei zile despre strategia Mării Negre şi despre Balcani. O atenţie deosebită va fi acordată potenţialului oferit de regiunea Mării Negre. Discuţiile se vor mai concentra pe sporirea influenţei europene, securitate şi stabilitate, precum şi energia ca un factor strategic şi de integrare. Este foarte important faptul că această manifestare se desfăşoară în România. Aşadar, familia noastră politică şi-a dat întâlnire aici, la Bucureşti…”, a precizat Marian Jean Marinescu.
Wilfried Martens: „PPE susţine total aderarea României la Schengen”
Partidul Popular European (PPE) susţine total aderarea României la spaţiul Schengen, a declarat preşedintele PPE, Wilfried Martens. „Aveţi susţinerea noastră totală în vederea aderării. Ieri (n.r. – miercuri, 21 septembrie), în cadrul unei întâlniri, toţi miniştrii de Interne membri ai PPE au fost de acord cu această aderare. Îmi pare rău că ministrul olandez nu a fost prezent. Dar se pare că a avut în program o dezbatere parlamentară. Acum trebuie convins şi Consiliul JAI. Prin politica dumneavoastră aţi câştigat respectul Europei, aceasta în condiţiile în care politica Guvernului nu este deloc uşoară”, a precizat Wilfried Martens.
Vlad Filat: „Eu deja văd cum va arăta Moldova în anul 2020”
Premierul Vlad Filat a anunţat în faţa liderilor PPE că la Moscova s-a decis reluarea negocierilor oficiale în formatul 5+2 pentru rezolvarea conflictului transnistrean. Pe de altă parte, Vlad Filat a subliniat că, într-o societate democratică, în prim-planul acţiunilor trebuie pus principiul responsabilităţii. „Este de datoria noastră să schimbăm paradigma discuţiilor asupra acestei chestiuni şi să pornim pe o tonalitate pozitivă şi optimistă, deoarece sunt ferm convins că avem capacitatea să facem faţă provocărilor. Istoria a arătat de nenumărate ori că, atunci când au existat lideri vizionari şi s-a acţionat perseverent, crizele, inclusiv cele economice, au fost depăşite. Eu deja văd cum va arăta Moldova în anul 2020, dar pentru a obţine ceea ce ne dorim avem nevoie de susţinere. Oferirea perspectivei europene ţării noastre nu costă nimic Uniunea Europeană, dar pentru noi reprezintă luminiţa de la capătul tunelului. Este atât de importantă speranţa pentru societate, pentru a vedea lumina la capătul tunelului. Să ştiţi că noi nu dorim să venim cu probleme în UE, noi dorim să contribuim la o Europă puternică. Azi e o zi importantă pentru Republica Moldova: după o perioadă lungă de timp, azi la Moscova în format 5+2 s-a luat decizia începerii negocierilor pentru Transnistria. Vreau să mulţumesc prietenilor noştri care au contribuit la acest rezultat foarte important”, a precizat Vlad Filat.
Politică bugetară şi fiscală unică
Preşedintele Traian Băsescu a reiterat, joi, la aceeaşi conferinţă, necesitatea trecerii la o politică bugetară şi fiscală unică, precum şi la constituirea Statelor Unite ale Europei, afirmând că europenii trebuie să fie la pupitru de comandă al procesului de globalizare, nu la remorca acestuia. „Astăzi, în această criză, avem şi soluţia viitorului. Soluţia viitorului a fost pomenită şi de domnul Martens, de domnul Daul. Ceea ce înseamnă o şansă pentru Europa de a garanta prosperitatea cetăţenilor ei se numeşte mai multă integrare, iar eu mi-aş permite să spun – Statele Unite ale Europei, care să respecte valorile noastre, care să ţină cont de specificul cultural al fiecărei ţări, care să protejeze fiecare minoritate, dar care, în acelaşi timp, să aibă forţă să ne proiecteze acolo unde pot fi sau pot spera să fie cei 500.000 de europeni, adică la pupitrul de comandă a procesului de globalizare, nu la remorca procesului de globalizare”, a declarat Traian Băsescu.
Traian Băsescu: „Avem nevoie de o consolidare a Politicii Agricole Comune”
Şeful statului a mai spus că, în momentul de faţă, Uniunea Europeană se confruntă cu un larg număr de provocări. „Aş spune că ne aflăm într-un moment dificil. Avem o criză a datoriilor suverane care ne afectează pe toţi, avem o criză a migraţiei, care, deşi uneori exagerată, este o situaţie care impune noi abordări în ceea ce priveşte spaţiul Schengen, deci o reformă a spaţiului Schengen se impune, avem în mod categoric, un deficit energetic ce trebuie completat de multe ori contra unor concesii politice şi avem şi obiective de îndeplinit, care par dificil a fi atinse, obiectivele agendei UE 2020. Ne pregătim să discutăm noul exerciţiul bugetar (…), avem nevoie acută de o consolidare a Politicii Agricole Comune, aici evident avem uneori viziuni diferite şi, nu în ultimul rând, aş spune că mai este parcă o criză mai puţin văzută, dar care devine tot mai persistentă în ultimii doi ani, aceea a transferului problemelor naţionale pentru instituţiile europene. De aici o depreciere a calităţii deciziilor vizionare pentru Europa de mâine”, a continuat şeful statului român.
„Europa trebuie să răspundă prin unitate şi solidaritate”
Traian Băsescu a mai spus, tot la reuniunea PPE, că în opinia sa doar unitatea şi solidaritatea nu sunt suficiente pentru a prefigura Europa viitorului, Europa care să influenţeze efectele globalizării şi nu Europa care să recepţioneze, să primească efectele globalizării. „Pentru a fi un element de influenţă a direcţiei în care se îndreaptă efectele procesului de globalizare ne trebuie ceva mai mult decât unitate şi solidaritate. Eu cred că sunt câteva lucruri inevitabile a fi făcute la nivelul UE ca politici generale. Evident, nu putem spera într-o politică monetară unică atât timp cât avem 27 de politici bugetare şi tot 27 de politici fiscale. Este clar că trebuie să trecem la o politică bugetară şi fiscală unică, element extrem de greu, dar trebuie să avem curaj să discutăm subiectul, să vedem cum îl putem atinge”, a subliniat preşedintele României.
Traian Băsescu: „Politică energetică comună a Uniunii Europene”
„La fel cum avem acum situaţii extrem de dificile pentru că o ţară are dificultăţi generate de situaţia ei macroeconomică, la fel am avut sentimentul dificultăţii generalizate atunci când, în 2008, am avut probleme cu alimentarea cu gaze a câtorva ţări din UE. Este clar că dificultatea oricăruia dintre membrii UE generează dificultăţi pentru toţi ceilalţi. Avem politică de educaţie. În toate ţările producem absolvenţi care nu-şi găsesc un loc de muncă. Mult prea mulţi dintre absolvenţi, de liceu sau de universităţi, nu-şi găsesc un loc de muncă pe piaţa de muncă naţională. E clar că, deşi investim în educaţie, avem nevoie de o politică comună în educaţia europeană, o politică ce trebuie orientată şi puternic înspre nevoile pieţei de muncă”, a afirmat Traian Băsescu.
Preşedintele PPE, Joseph Daul, nu a ratat momentul şi i-a adus aprecieri publice colegului său Marian Jean Marinescu, lucru care l-a încântat foarte mult pe preşedintele Românie, Traian Băsescu. „Marian Jean Marinescu a lucrat din greu pentru a aduce acest eveniment, aici, în România, la Bucureşti. Colegul meu s-a luptat pentru a vă avea pe dumneavoastră, domnule preşedinte Traian Băsescu, invitat de onoare. Îţi mulţumesc ţie, Marian Jean Marinescu, pentru modul în care munceşti şi îţi faci treaba la Bruxelles şi la Strasbourg…”, a spus, joi seara, la Bucureşti, preşedintele PPE, Joseph Daul.
Premierul Vlad Filat, către Stolojan: „Mulţumesc, dragă învăţător!”
„Oferirea perspectivei europene pentru Republica Moldova nu costă nimic, nu costă bani, resurse umane; este scris clar în art. 49 din Tratatul de la Lisabona şi, mai în glumă, mai în serios, am spus că sunt în stare să învăţ în toate limbile acest articol”, a spus premierul Vlad Filat, în cadrul Universităţii de vară a Partidului Popular European. Imediat, el i s-a adresat lui Theodor Stolojan, prezent în sală la eveniment: „Mulţumesc, dragă învăţător!”. „Domnul Stolojan este învăţătorul meu datorită lecţiilor pe care mi le-a dat la începutul carierei mele…”.
