Învățare, colaborare și inovație sunt componentele experienței unei formări Erasmus+ la CJRAE (Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională) Dolj. Instrumentele digitale, inteligența artificială și gândirea critică pentru o educație adaptată prezentului fac parte din dezvoltarea europeană.
Erasmus+a început în septembrie 2021, când Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Dolj a inițiat demersurile pentru constituirea unui consorțiu educațional menit să creeze oportunități de dezvoltare profesională și schimb de bune practici pentru cadrele didactice și specialiștii din județ. Consorțiul s-a dezvoltat într-o structură amplă, reunind 16 unități de învățământ, dintre care trei din municipiul Craiova și celelalte din mediul rural, acoperind localități din diferite zone ale județului Dolj. În perioada 2021–2026, Consorțiul coordonat de CJRAE Dolj a urmărit dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și creșterea utilizării instrumentelor digitale, a platformelor de lucru online și a metodelor nonformale în activitatea de la clasă. O atenție deosebită a fost acordată cadrelor didactice care lucrează cu preșcolari și școlari mici, în special în comunități dezavantajate. În cei cinci ani de implementare, 120 de cadre didactice, câte două din fiecare unitate școlară membră a consorțiului, au beneficiat de cursuri de formare în domeniul tehnologiei educaționale și al metodelor nonformale, desfășurate în mai multe țări europene: Cipru, Malta, Spania, Turcia, Franța și Grecia. În anul al V-lea al proiectului, activitățile au continuat prin participarea unor cadre didactice din 10 unități școlare din mediul rural la cursuri de formare internaționale. Opt cadre didactice au participat la un curs dedicat competențelor digitale în Praga, iar alte trei au urmat un curs similar în Creta. De asemenea am avut și un nr de 5 cadre didactice din mediul rural, care au desfășurat activitate de job shadowing în Paralia Katerini la o școală de nivel gimnazial și șase cadre didactice de la CJRAE Dolj (cinci consilieri școlari și un logoped) care au efectuat tot activitate de job shadowing la o școală incluziva din Partinico, Sicilia.
Formare în context european
Într-o concepție de educație europeană se înscrie și programul de formare, desfășurat în perioada 17–21 august 2026, „Instrumente digitale și inteligență artificială în educație și gândirecritică”,organizat în cadrul proiectului Erasmus+ 2025-1-RO01-KA121-SCH-000333757, finanțat de Uniunea Europeană, prin programul Erasmus+ 2021–2027. Programul a reunit peste 100 de participanți, cadre didactice și specialiști din cadrul CJRAE Dolj, precum și reprezentanți ai unităților de învățământ partenere în cadrul Consorțiului 2021–2027, coordonat de CJRAE Dolj. Cele cinci zile de formare au reprezentat mai mult decât un curs despre tehnologie. Au fost zile de învățare, experimentare, colaborare și schimb de experiență, în care participanții au avut ocazia să descopere modalități concrete prin care instrumentele digitale și inteligența artificială pot fi integrate în activitatea educațională. Un element important al programului l-a constituit colaborarea cu expertul partener din Turcia, Hilmi Dolgan, care a contribuit la desfășurarea sesiunilor de formare și la schimbul de experiență și bune practici privind utilizarea tehnologiei și inteligenței artificiale în educație.
Principii și teme importante
Un principiu important al formării a fost acela că un instrument digital este valoros atunci când este ales în funcție de un obiectiv educațional clar. Scopul nu a fost utilizarea unui număr cât mai mare de aplicații, ci identificarea celor mai potrivite soluții pentru nevoile reale ale elevilor și ale profesorilor.Pe parcursul activităților, participanții au creat materiale și activități pe care le pot adapta propriilor discipline, claselor și contextelor școlare. Acest caracter practic a făcut ca formarea să fie accesibilă inclusiv cadrelor didactice care aveau o experiență redusă în utilizarea instrumentelor digitale sau a inteligenței artificiale. “O temă centrală a programului a fost gândirea critică, o competență esențială pentru elevul de astăzi.Într-o societate în care informația este disponibilă aproape instantaneu, elevii trebuie să învețe nu doar să găsească informații, ci și să le analizeze, să le verifice și să le interpreteze. Astfel, participanții au explorat modalități simple prin care pot încuraja elevii să formuleze întrebări relevante,să compare informații și perspective diferite,să caute dovezi, să distingă între fapte și presupuneri, să își explice și să își argumenteze opiniile și să identifice soluții alternative pentru a putea să anticipeze posibilele consecințe ale unei decizii. Un exercițiu deosebit de util a fost transformarea întrebărilor bazate pe reproducerea informației în întrebări care solicită analiză, evaluare, argumentare și creativitate.În cadrul cursului, participanții au transformat teme din propriile discipline în activități bazate pe probleme reale. Fiecare activitate a inclus întrebări de orientare, etape de lucru colaborativ și momente de reflecție sau evaluare. O altă componentă importantă a formării a fost reprezentată de instrumentele digitale care pot susține participarea, colaborarea și evaluarea elevilor. Participanții au experimentat activități precum: hărți conceptuale și mind map-uri colaborative;brainstorming digital;tabele comparative;întrebări și chestionare interactive;formulare de feedback;panouri de reflecție și colaborare. Accentul a fost pus pe utilizarea tehnologiei cu un scop clar: creșterea implicării elevilor, stimularea colaborării și obținerea unui feedback care să îl ajute pe profesor să înțeleagă mai bine procesul de învățare. Astfel, tehnologia nu apare ca un element separat de lecție, ci ca un instrument care poate susține și îmbogăți activitatea didactică”, a precizat prof.dr. Mariana Pădureanu, director al CJRAE Dolj.
Utilizarea inteligenței artificiale în educație, temă de actualitate
Una dintre cele mai actuale teme abordate a fost utilizarea inteligenței artificiale în educație. Participanții au explorat modalități practice prin care instrumentele AI pot sprijini activitatea profesorului. Cu ajutorul acestora pot fi pregătite schițe de lecții, fișe de lucru, texte pentru lectură, întrebări pentru discuții, sarcini diferențiate, studii de caz, scenarii inspirate din situații reale, criterii de evaluare și întrebări pentru reflecție.O atenție deosebită a fost acordată modului în care profesorul formulează instrucțiunile pentru instrumentele AI. Astfel, participanții au învățat să ofere cerințe clare, să analizeze rezultatele obținute și să le îmbunătățească.Totodată, formarea a pus accent pe utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale.Au fost discutate riscurile legate de informațiile incorecte sau neverificate, părtinirea, protecția datelor personale și aspectele etice ale utilizării AI. Mesajul principal a fost clar: inteligența artificială poate fi un sprijin pentru profesor, dar nu poate înlocui judecata profesională a acestuia. Un material generat de AI trebuie verificat, evaluat și adaptat înainte de a fi utilizat cu elevii. În cea de-a treia etapă a formării, participanții au analizat materiale educaționale create cu ajutorul inteligenței artificiale. Au fost urmărite informațiile incorecte sau neverificate, perspectivele care lipsesc, explicațiile insuficiente și argumentele slabe. Participanții au exersat verificarea afirmațiilor prin raportare la surse credibile și adaptarea materialelor la vârsta și nivelul de pregătire al elevilor.Această activitate a arătat că utilizarea AI presupune, în primul rând, gândire critică din partea profesorului.Un răspuns oferit de un instrument AI nu trebuie considerat automat corect doar pentru că este formulat convingător. Profesorul rămâne cel care decide dacă informația este corectă, relevantă și potrivită pentru elevii săi. Formarea a însemnat și apropiere umană, schimb cultural și construirea unor relații profesionale care pot continua și după încheierea programului. Un moment deosebit a fost surpriza pregătită de echipa CJRAE Dolj pentru Hilmi Dolgan, cu ocazia zilei sale de naștere. A fost un moment simplu, dar memorabil, care a arătat că proiectele Erasmus+ nu înseamnă doar cursuri, obiective și rezultate. Înseamnă și oameni, colaborare, respect, prietenie și experiențe împărtășite.
Un final fericit
La finalul programului, participanții au plecat cu produse concrete, care pot fi valorificate în activitatea profesională: întrebări pentru dezvoltarea gândirii critice;activități practice de clasă;activități digitale pentru participare și colaborare; lecții și materiale educaționale realizate cu sprijinul AI; activități de evaluare a informațiilor online;rubrici și instrumente de observație; un plan de acțiune pentru transferul celor învățate în propria școală. Foarte important este faptul că ceea ce profesorii au învățat și experimentat poate fi dus mai departe, în clase, în cabinetele de consiliere, în activitățile școlii și în colaborarea cu alți colegi. “ Programul „Instrumente digitale și inteligență artificială în educație și gândire critică” a oferit participanților ocazia de a privi tehnologia dintr-o perspectivă echilibrată- nu ca pe un scop în sine, ci ca pe un mijloc de a crea experiențe de învățare mai relevante. În același timp, formarea a reconfirmat importanța profesorului într-o lume în care tehnologia evoluează rapid. Instrumentele se schimbă, aplicațiile apar și dispar, însă nevoia elevului de a fi ghidat, ascultat, încurajat să întrebe și să gândească rămâne. Prin această inițiativă, CJRAE Dolj își consolidează rolul de partener activ în dezvoltarea profesională a personalului din educație și în promovarea unor practici educaționale inovatoare, adaptate realităților societății digitale”, a mai spus Mariana Pădureanu.
