La finele săptămânii trecute, în Valea Timocului, la Jîtcoviţa (Žitkovica), comuna Golubăţ, Serbia de Răsărit, a avut loc cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor al Românilor din Balcani „Joc Românesc”. Au participat, în premieră, artiştii populari din comuna Călăraşi, judeţul Dolj, însoţiţi de primarul localităţii, Vergică Şovăilă, precum şi de consilierii locali şi o serie de reprezentanţi ai administraţiei publice. Doljenii au onorat astfel o invitaţie lansată de Iviţa Glişici, preşedintele asociaţiei locale a românilor timoceni, făcută în urmă cu o lună, tot în Timoc, la Malainiţa.
«A fost ceva deosebit, am participat atât cu Ansamblul de dans „Bordeiaşul”, recunoscut în întreaga ţara, cât şi cu un taraf format din şase artişti care au încântat publicul. Ne-am întors cu diplome de participare, cu aprecieri, dar cel mai important lucru este faptul că după această deplasare ne simţim mai bogaţi sufleteşte, pentru că dincolo ne-am întâlnit cu fraţii noştri din Timoc. Am înţeles că vorbim acelaşi grai, avem obiceiuri asemănătoare, iar în domeniul artistic avem foarte multe lucruri în comun», a subliniat Vergică Şovăilă, primarul localităţii Călăraşi. La eveniment a luat parte şi senatorul Viorel Badea, vicepreşedintele Comisiei românilor de pretutindeni, o prezenţă deja obişnuită pentru românii din Timoc, senatorul democrat-liberal de Diaspora fiind unul din politicienii apreciaţi de românii timoceni.
Consultări cu liderii din Timoc
Cu acest prilej, senatorul Viorel Badea a avut o serie de consultări cu lideri şi reprezentanţi ai românilor din Banatul sârbesc şi din Serbia de Răsărit, printre care îi amintim pe: Ştefan Mihailov, preşedintele Comunităţii Românilor din Serbia, Boian Barbucici, preşedintele Iniţiativei Românilor din Serbia, Zavisa Jurj, preşedintele asociaţiei “Ariadnae Filum”, precum şi cu organizatorii evenimentului – Iviţa Glişici, preşedintele asociaţiei locale a românilor timoceni, şi Lucian Marina, preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina.
„A fost un eveniment de excepţie, bine organizat, unde românii de pe ambele maluri ale Dunării şi-au dat mâna. Au participat ansambluri folclorice ale românilor din Banatul istoric, precum şi ale românilor de la sud de Dunăre, din Timocul sârbesc, grupuri vocale şi rapsozi populari, solişti vocali şi instrumentişti români din judeţele Dolj, Cluj şi Prahova”, a subliniat senatorul Viorel Badea.
Colocviu despre istoria românilor
Tot în premieră, anul acesta, organizatorii au introdus două sesiuni de comunicări despre istorie şi folclor, unde oameni de specialitate au dezbătut probleme sensibile ale existenţei româneşti pe aceste meleaguri greu încercate de istorie, în cadrul unui colocviu despre istoria românilor (aromâni, istroromâni, rumâni şi valahi) şi unei mase rotunde despre folclorul românilor din Peninsula Balcanică şi ţările dunărene.
Un capitol important al manifestării a constat în ineditele competiţii, specifice doar acestui minunat festival. Este vorba de „Cel mai bun solist vocal”; „Cel mai bun solist instrumentist”; „Cel mai bun ansamblu folcloric”; „Cel mai frumos costum naţional”; „Cea mai frumoasă ie” şi „Cel mai frumos ciupag”. Competiţia internaţională a excelat şi în prepararea mâncărurilor tradiţionale româneşti: Cea mai calitativă brânză; Cea mai gustoasă colieşă-mămăligă. Nu au lipsit nici concursurile de frumuseţe: „Românca Miss Serbia”; „Miss Festivalul Joc Românesc”.
