Mai rămân şapte zile până la „defaut-ul” sinucigaş, dar ieşirea din criză este în viaţă pentru Grecia. În noaptea de luni spre marţi, Angela Merkel, Francois Hollande, dar şi alţi lideri ai unor ţări din zona euro, i-au dat răgaz de 48 de ore lui Alexis Tsipras pentru corective la planul de redresare, reînnodând dialogul după două săptămâni de blocaj. Atena depusese luni un program economic, considerat de patronul Euro-grupului, Jeroen Dijsselbloem, „o bază care permite redemararea discuţiilor”. La rândul său, cancelarul german, Angela Merkel a invocat „un bun punct de plecare”, iar preşedintele francez, Francois Hollande, a văzut „asumarea responsabilităţii” de premierul grec. Luni, toate bursele europene au sfârşit pe verde, după mai multe şedinţe pe roşu. Un nou summit ar putea avea loc la sfârşitul săptămânii. Pe fond, mesajul nu este cel aşteptat. Salvarea retragerii Greciei, a cărei datorie este de 350 miliarde de euro, se amână, dar se spune că, la dineul de luni seara, Christine Lagarde, patronul FMI, Mario Draghi, preşedintele BCE, şi Jeroen Dijsselbloem au discutat lacunele planului grec. Atena este, cum se spune, cu spatele la zid. Alexis Tsipras a precizat, ieri, într-o scrisoare adresată preşedintelui Comisiei Europene, că ţara sa este gata să adopte măsuri parametrice (orizontale) de 1,5% şi 2,8% din PIB pentru 2015 şi 2016 şi măsuri administrative, echivalente a 0,9% şi 1,3% din PIB pentru fiecare din anii amintiţi. Creşterea veniturilor publice ar trebui realizată prin augmentarea „taxei de solidaritate” pentru persoanele cu venituri ridicate, şi anume de peste 50.000 de euro pe an. Taxele de 3 şi 4% sunt majorate la 4 şi 6% şi se creează un nou plafon de 8%. O taxă specială, de 12%, va fi impusă companiilor cu o cifră de afaceri de peste 500.000 de euro, în timp ce impozitul pe bunuri de lux (autoturisme cu o capacitate cilindrică de peste 2,5 litri, piscine, avioane, iahturi) va creşte şi el. TVA-ul: 6% doar la medicamente şi cărţi, 13% la servicii şi 23% la produse. Impunerea unui TVA ridicat la electricitate este considerat iraţional. Summitul de luni seara a lăsat în suspensie creditele indispensabile Atenei pentru a face faţă obligaţiilor financiare din această vară, unele cu scadenţă la 30 iunie a.c., cum ar fi rata de 1,5 miliarde euro pentru FMI. „Toate părţile sunt hotărâte să găsească o soluţie. Noile propuneri ale Greciei sunt un pas înainte”, a spus Donald Tusk, la finalul summit-ului euro. Au fost sesizate, însă, nuanţe diferite în declaraţiile principalilor actori politici şi explicaţia a fost aceea că ele sunt pliate pe sensibilităţi naţionale diferite. Astfel, opinia publică germană este extrem de reticentă la orice înţelegere faţă de Grecia şi guvernul Tsipras, iar în Bundestag, conservatorii CDU/CSU şi social-democraţii (SPD) se găsesc pe aceeaşi linie, în timp ce în Franţa înţelegerea este mai mare, motiv pentru care Francois Hollande a declarat: „Bazele unui acord sunt reunite. Există speranţe pentru o soluţie durabilă şi globală”. Chestiunea restructurării datoriei Greciei nu s-a aflat în discuţie. Oricum, anturajul preşedintelui francez estimează că acesta a oferit luminiţa ieşirii din tunel, într-un moment în care premierul grec se angajează în sensul dorit de creditori. Alexis Tsipras, la rândul său, a vorbit despre „o conversaţie între adulţi”, rămânând încrezător, în pofida tonalităţilor diferite pe care le-au avut mesajele liderilor europeni. Cu alte cuvinte, rămâne de urmărit deznodământul, care se anunţă un compromis, din care fiecare va înţelege ce va găsi de cuviinţă.
