Şantierele deschise în a doua jumătate a anului trecut la Muzeul de Artă şi la Secţia de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei pentru consolidarea şi restaurarea celor două obiective culturale au primit, ieri, vizita preşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa. Inspecţia a avut ca scop constatarea stadiului de execuţie a lucrărilor şi a dificultăţilor ivite, până acum, în timpul reabilitării celor două clădiri-emblemă ale municipiului Craiova. Superficial reparate după cutremurul din 1977, Palatul „Jean Mihail” şi clădirea fostei Şcoli de Fete „Madona Dudu” trec printr-o restaurare totală, de profunzime, care să le alinieze standardelor moderne în muzeologie şi să le integreze în circuitul turismului cultural local şi regional prin valorificarea potenţialului de care dispun. Pe şantiere, lucrările continuă, iar schimbarea la faţă a celor două instituţii muzeale începe să prindă contur. Administraţia judeţeană speră ca, în acest fel, nu numai turiştii să fie atraşi de „zestrea culturală” conservată la Craiova, ci şi publicul craiovean, care nu trebuie să uite de însemnătatea istorică şi valoarea culturală a clădirilor, dar şi a artefactelor expuse aici.
Din luna august a anului 1954 somptuosul Palat „Jean Mihail” adăposteşte Muzeul de Artă Craiova, emblematic pentru regiunea Olteniei atât ca edificiu cultural istoric aparţinând patrimoniului naţional, cât şi ca valoare a colecţiilor expuse în incinta acestuia. Starea de degradare a imobilului, chiar la nivelul structurii, solicita o intervenţie rapidă de consolidare şi restaurare, iar proiectul în valoare de opt milioane de euro «Consolidare, restaurare Palatul „Jean Mihail” – Muzeul de Ară Craiova», al cărui beneficiar este Consiliul Judeţean Dolj, vine, potrivit diagnosticului specialiştilor, la timp, pentru ca unele piese decorative unice să fie recuperate.
„Se realizează o reparaţie totală, pentru că intervenţiile făcute după cutremurul din ’77 au fost parţiale şi neavenite. S-a lucrat cu materiale de proastă calitate din epoca ceauşistă, care între timp s-au degradat. Din câte am văzut de la începerea lucrărilor, s-a intervenit la timp, altfel o parte din piese ar fi fost pierdute definitiv”, a explicat Heinerich Francisco, şef de şantier.
Amplasamentul a fost predat constructorului în data de 9 septembrie 2010, termenul de execuţie a lucrărilor fiind de 24 de luni. Până acum muncitorii au lucrat de zor la consolidarea pereţilor cu plase sudate, la înlocuirea planşeelor, apoi a grinzilor putrede din lemn cu profile metalice. Una dintre aripile imobilului este în stadiu de finalizare pe exterior, în timp ce pe interior se refac, cu atenţie maximă, elementele ornamentale extrem de fine, unele placate cu foiţă de aur, de pe pereţi şi plafoane. Acestea sunt date jos, remodelate într-un atelier de restaurare deschis în subsolul clădirii. Între timp, alţi şi alţi muncitori pun la punct instalaţiile electrice, sanitare şi termice.
„Suntem în inspecţie la unul dintre obiectivele de investiţii ale Consiliului Judeţean Dolj care se pregăteşte de haine noi. Constatăm că lucrarea este în stadiu avansat de execuţie – 40-45% – şi probabil va fi gata înainte de termenul stabilit la 12 octombrie 2012. Trebuie să ţinem cont şi de faptul că, aici, reabilitarea se face în două etape, pentru că piesele de patrimoniu trebuie mutate pe rând dintr-o parte a imobilului în cealaltă. Un alt punct de dificultate este acela că materialele cu care se lucrează trebuie să se ridice la valoarea celei mai frumoase clădiri din Oltenia, poate, şi atunci s-au căutat materiale în toate colţurile ţării, dar şi în străinătate”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa.
Muzeul Olteniei, restaurat de la fundaţie până la acoperiş
În ceea ce priveşte reabilitarea Secţiei de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei în cadrul unui proiect similar celui dintâi, lucrările la structura clădirii sunt realizate în proporţie de 97%. Eforturile muncitorilor s-au dublat în momentul în care s-a descoperit profunzimea degradării construcţiei. În unele încăperi exista pericol de prăbuşire, pentru că reparaţia de după cutremur a fost una de suprafaţă. Aceştia au trebuit să se lupte cu crăpături masive apărute în pereţi, o fundaţie denivelată şi instabilă, dar şi cu o pivniţă ce nu putea fi utilizată din cauza umidităţii ridicate. Pereţii au fost decopertaţi şi armaţi cu beton pe interior, fiind acum în etapa de finisare, acoperişul urmează să fie refăcut în totalitate pentru a câştiga mai mult spaţiu utilizabil, cu destinaţia unor ateliere de lucru. Curtea interioară se va închide, iar un pasaj la înălţime va lega clădirea veche a muzeului, de cea nouă. Ambele amplasamente vor fi exploatate ca spaţii de expunere inedite.
„Suntem mulţumiţi de modul în care merg lucrările la Muzeul Olteniei. Este foarte probabil ca acestea să se termine înainte de termenul prestabilit. Este o investiţie majoră, o lucrare de mari dimensiuni, pe măsura valorii patrimoniului existent aici, în jur de 160.000 de artefacte, şi a importanţei pe care o are obiectivul pentru regiunea Olteniei şi pentru municipiul nostru”, a mai spus Ion Prioteasa.
Echipa de implementare a proiectului din cadrul CJ Dolj, coordonată de Ileana Măjină, s-a declarat optimistă în ceea ce priveşte finalizarea la timp a lucrării precizând că se urmăreşte în permanenţă respectarea parametrilor de calitate ceruţi şi încadrarea în bugetul alocat proiectului.
Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj:
«Craiova este un oraş cu vocaţie culturală, ale cărui obiective de referinţă trebuie să se alinieze la principiile muzeologiei moderne şi trebuie incluse în circuitul turistic cultural. Suntem destul de exigenţi pentru că faţa finală a Palatului „Jean Mihail”, extrem de valoros din punctul de vedere al istoriei, în primul rând, va fi, după investirea a opt milioane de euro absorbiţi din fondurile europene, o emblemă a oraşului. Nu trebuie să uităm că Muzeul de Artă adăposteşte operele celui mai cunoscut artist român, sculptorul Constantin Brâncuşi, pe care ne gândim să-l punem la loc de cinste. Poate chiar să construim în aceeaşi curte un muzeu special pentru operele semnate de acesta. Trebuie să le reamintim craiovenilor ce zestre culturală şi istorică moştenesc şi trebuie să-i aducem la muzeu».
Mihai Fifor, directorul Muzeului Olteniei:
«Pivniţa fostei Şcoli de Fete „Madona Dudu” va deveni spaţiul de expunere al galeriei de artă medievală. Aici nu se putea intra din cauza umidităţii ridicate. Când s-a început consolidarea, apa ieşea la 20 de centimetri de săpături şi asta deoarece clădirea stă pe locul numit „Şapte fântâni”, din care craiovenii se alimentau cu apă, în secolele XVII-XVIII. Am cerut constructorului să refacem acest spaţiu pentru a-l utiliza mai departe. Deja se văd primele semne ale unui spaţiu generos şi spectaculos în care vom expune unele dintre obiectele aflate în patrimoniul muzeului, pe care nu le-am putut expune până acum din lipsă de spaţiu. Vorbim despre „Craniul de la Peştera Muierii”, al doilea ca vechime din lume, piese monetare valoroase, colecţii de armament roman cu piese unice în Europa, „Tetraevanghelicul”, unul dintre cele trei piese de acest fel, celelalte două fiind expuse la Oxford, respectiv Berlin. Vom îmbogăţi zestrea culturală a Olteniei cu o Secţie de Istorie-Arheologie la standardele muzeologiei moderne şi vom îmbina segmentul de expoziţie cu cel interactiv, care va atrage publicul, cu siguranţă. Muzeul va îmbina partea specifică de expoziţie, cu partea modernă interactivă, intenţionând să dezvolte proiectul muzeului şi al teatrului de păpuşi, dar şi să înfiinţeze mai multe ateliere de lucru deschise publicului larg».
