Într-un interviu acordat AFP, preşedintele ucrainean, căruia i-a expirat mandatul, fără să fie organizate alegeri, pentru a i se asigura continuitatea sau succesiunea, Constituţia excluzând alegerile pe timpul legii marţiale, a vorbit despre provocările cu care se confruntă Ucraina, noul asalt al forţelor militare ruse, care recent ar fi ocupat Klichchiivka (un sat din regiunea Doneţk), ajutorul occidental, lipsa resursei umane, armistiţiul olimpic, invitarea Beijingului la summit-ul de pace din Elveţia de luna viitoare. În nota de acum abişnuită, nu lipsită de optimismul de circumstanţă, Volodimir Zelenski a încercat să sugereze că rămâne încrezător. „Rusia vrea să cucerească Harkovul, dar înţelege că este o bătălie dificilă, fiindcă avem forţe capabile să reziste mult timp (…)”. Dar deja 257 km pătraţi au fost ocupaţi, între 9 şi 15 mai, potrivit datelor Institutului pentru Studii de Război (ISW), cu sediul în SUA. „Avem 25% din ceea ce este necesar pentru apărarea Ucrainei, mă refer la sistemele de apărare aeriană. Şi avem nevoie de 120-130 de avioane F16 pentru a atinge paritatea cu Rusia”. Pe linia frontului, situaţia este aşadar uşor favorabilă forţelor ruse, dacă nu staţionară. Zelenski ridică tonul la occidentali, solicitând în continuare noi şi noi ajutoare. Nimic nou aşadar şi totuşi… Zelenski a respins propunerea preşedintelui francez Emmanuel Macron în privinţa unui armistiţiu olimpic pe durata desfăşurării Jocurilor Olimpice, pe motivul lipsei de încredere în Vladimir Putin. De altfel, nici acesta nu şi-a dat consimţământul în respectiva chestiune. Volodimir Zelenski şi-a mai exprimat dorinţa ca Beijingul să fie reprezentat la summit-ul de pace din 15-16 iunie din Elveţia, deşi nu sunt semnale promiţătoare că va participa. Să nu uităm că Beijingul are propriul său plan de pace, enunţat de mai multă vreme. Ce a mai spus Zelenski: „Ne aflăm într-o situaţie absurdă, în care Occidentul se teme că Rusia va pierde războiul, dar în acelaşi timp nu vrea nici ca Ucraina să nu-l piardă”. Mesajele preşedintelui ucrainean sunt de acum cunoscute, pe alocuri ambigue, dacă nu confuze, însă justificate, în plan uman. Doreşte, cum este şi firesc, să transmită un sentiment de încredere ucrainenilor şi în acelaşi timp să ofere unele garanţii aliaţilor, la summit-ul pomenit, deşi liniile de apărare ale Ucrainei se subţiază. Mulţi militari ucraineni se simt abandonaţi şi consideră comanda lor vinovată pentru nepregătirea adecvată în vederea ofensivei ruse. NATO, la rândul său, analizează posibilitatea de a trimite instructori în Ucraina pentru a-i pregăti mai bine pe cei circa 150.000 de militari ucraineni, despre care se vorbeşte că ar putea fi trimişi pe linia frontului. Numai că asta nu se poate face peste noapte. Pierderile umane şi materiale sunt uluitoare. De-o parte şi cealaltă. Contraofensiva din iunie anul trecut, care era de aşteptat să spargă frontul rusesc, a fost un dezastru la toate nivelurile. Marţi, Kievul a lansat o nouă idee în materie de apărare: aliaţii săi să doboare de pe teritoriul lor rachetele ruseşti care ţintesc teritoriul ucrainean, dacă „toate mijloacele necesare” pentru a face acest lucru nu sunt puse la dispoziţia forţelor ucrainene. Propunerea a venit de la şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, într-o conferinţă de presă comună cu omologul german, Annalena Baerbock. Mai multe ţări ale UE doresc începerea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Moldova înainte de sfârşitul lunii iunie, dar Ungaria rămâne principalul obstacol. Escaladarea războiului pare de acum o certitudine. Ramzan Kadîrov, liderul de la Groznii, a anunţat ieri că a discutat cu Vladimir Putin la Kremlin şi s-a oferit să trimită, potrivit Reuters, luptători ceceni pentru a sprijini Moscova. Şi este vorba de zeci de mii de luptători bine antrenaţi şi echipaţi. Nu există niciun semn că acest conflict se va încheia în curând. Sunt în schimb destule semnale, şi există temere, că NATO va fi pusă în situaţia de a se confrunta cu Rusia. Se prefigurează un conflict de lungă durată.
Domnule Canțăr, la editorialul dvs. de azi, copiez articolul lui Paul Craig Roberts care vede,,dârzenia lui Zelensky” ca pe o isterie a NATO !Iată ce zice colegul dvs. de breaslă american:
,, Am încercat să ofer o analiză precisă a conflictului din Ucraina. Aceasta nu este o sarcină simplă, deoarece există puține informații disponibile public despre modul în care Kremlinul vede extinderea conflictului. Franța a trimis trupe. Secretarul american al Apărării a spus că în cele din urmă trupe NATO vor fi dislocate în Ucraina, iar guvernele europene se pregătesc de război cu Rusia în 4 sau 5 ani.
Obiectivele inițiale ale lui Putin au fost eliberarea regiunii Donbas și denazificarea și demilitarizarea Ucrainei. Cum urmau să se realizeze denazificarea și demilitarizarea Ucrainei fără cucerirea Ucrainei nu a fost niciodată clar.
Apariția rachetelor cu rază lungă de acțiune, adică a rachetelor a căror rază de acțiune se extinde dincolo de câmpul de luptă în Rusia, a dus la declarații din partea Ministerului rus al Afacerilor Externe că Rusia ar trebui să compenseze pentru atingerea rachetelor luând mai mult din Ucraina pentru a crea. o zonă tampon. Pe măsură ce rachetele pe care le trimite Occidentul continuă să se prelungească în raza de acțiune, consecința este că zona tampon continuă să se lărgească și întreaga Ucraine va trebui să fie cucerită și ocupată și un guvern prietenos cu Rusia va trebui instalat în Ucraina. Deja există rapoarte despre atacuri cu drone ucrainene asupra Tatarstanului, în centrul Rusiei, la o mie de kilometri de linia frontului în Ucraina. În mod clar, conflictul nu este o operațiune militară limitată. https://www.rt.com/russia/598116-airports-closed-factory-evacuated-tatarstan-drone/
Nu este clar dacă Putin înțelege că „operațiunea sa militară limitată” nu mai este practică.
Armata ucraineană a fost învinsă. Mai multă mobilizare nu va duce decât la un număr mai mare de morți din Ucraina. Deci, unde merge conflictul de aici?
Bănuiesc că armata rusă va ocoli Harkovul și îl va lăsa înconjurat și tăiat. Rămășițele armatei ucrainene se vor repoziționa probabil pe malul de vest al râului Nipru. Rusia, dacă Kremlinul devine vreodată serios în privința conflictului, va lua Odesa dacă SUA/NATO nu ocupă mai întâi Odesa.
Întrebarea este dacă acest lucru ar pune capăt conflictului sau s-ar umple Ucraina de Vest cu forțe NATO pentru a menține un regim ostil față de Rusia. Dacă acesta din urmă, conflictul încetează să mai fie între Ucraina și Rusia și devine unul dintre Occident și Rusia. Putin ar fi salvat teritoriile ruse, dar Ucraina ar fi ramas militarizata. De data aceasta cu SUA/NATO.
Eșecul Kremlinului de a acționa decisiv la început va lăsa Rusia cu o problemă purulentă.
Washingtonul îl va sublinia și mai mult pe Putin cu încercarea de revoluție a culorii în Georgia, precum Ucraina, o fostă provincie rusă. O revoluție colorată de succes ar permite Washingtonului să deschidă un al doilea front împotriva Rusiei.
O revoluție a culorilor în Georgia este intenția Washingtonului. Legislativul georgian a adoptat recent Legea privind transparența influenței străine. Legislația ar impune organizațiilor neguvernamentale (ONG) implicate în promovarea intereselor unei puteri străine să-și dezvăluie donatorii.
Aparent, legislativul a așteptat prea mult pentru a face față amenințării. Entitățile finanțate din străinătate au reușit să pună protestatarii pe străzile capitalei timp de săptămâni și au reușit să-l facă pe președintele georgian să respingă dreptul de veto. Guvernul a renunțat la o încercare anterioară în 2023 de a trece proiectul de lege atunci când a fost confruntat cu protestele de stradă. https://www.rt.com/russia/597835-georgian-president-vetoes-controversial-law/
Regimul Biden a spus că legislația „subminează democrația”, iar UE a spus că va bloca intrarea Georgiei în Uniunea Europeană. Desigur, Georgia nu este în Europa și nu are afaceri în UE. În mod clar, interesul Washingtonului și Bruxelles-ului pentru un proiect de lege care se referă la afacerile interne ale Georgiei indică faptul că legislația este înțeleasă ca prevenirea unei revoluții de culoare și că Occidentul intenționează o astfel de revoluție. Washingtonul oferă tratament comercial preferențial dacă Georgia se va lăsa deschisă răsturnării. https://sputnikglobe.com/20240521/us-tries-carrot-and-stick-to-subdue-georgia-1118568454.html
Prim-ministrul Georgiei spune că țara are nevoie de legea agenților străini pentru a proteja Georgia de forțele externe care doresc să lanseze un „Maidan georgian”. https://www.rt.com/russia/598091-georgia-ukraine-foreign-agents-bill/ Ne întrebăm dacă Putin din nou va sta deoparte și va permite Washingtonului să-i aducă mai multe necazuri.
Washingtonul a folosit Georgia împotriva Rusiei în 2008, când trupele georgiene au invadat Osetia de Sud, ducând la intervenția armatei ruse. O revoluție colorată de succes ar deschide un al doilea front, sau un front de înlocuire, împotriva Rusiei. Nu există niciun indiciu că Occidentul intenționează să înceteze provocările sale la adresa Rusiei.
Gilbert Doctorow a explicat recent că provocările au atins un nivel atât de nesăbuit și periculos, încât Rusia trece prin exerciții militare de practicare a folosirii armelor nucleare tactice în Europa împotriva NATO. https://www.paulcraigroberts.org/2024/05/22/the-ever-widening-war-60/
Putin a fost nevoit să intervină în Donbas. A încercat să limiteze intervenția la Donbas, dar Occidentul a insistat să lărgească războiul. Războiul s-a extins acum până la punctul în care Rusia se pregătește, dacă va fi nevoie, să distrugă capacitatea militară SUA/NATO în Europa.
Doctorow nu este încrezător că Occidentul își va veni în fire. Nici eu.
( Conflictul din Ucraina: cum stau lucrurile?
PAUL CRAIG ROBERTS • 23 MAI 2024• 800 DE CUVINTE -Republicat de la Paulcraigroberts cu permisiunea autorului sau reprezentantului)
Comments are closed.