Nu am nicio competenţă ultimă să mă pronunţ pe fondul chestiunilor discutate la Adunarea Generală a filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor din România (USR) în cadrul căreia a fost aleasă o nouă conducere. Funcţia de preşedinte a fost adjudecată democratic, am înţeles, de scriitorul Mihai Firică –singura candidatură- cu 64 de voturi, din cele 74 exprimate. Pe cale de consecinţă, conform statului USR, Mihai Firică va fi cooptat şi în Consiliul Scriitorilor din România. Neexistând bănuiala unei simpatii reciproce n-am să fac, aşadar, niciun comentariu pe marginea acestei alegeri. Dacă investiţia de încredere a celor prezenţi, cu drept de vot, s-a oprit la el, înseamnă că e bun, sau… oportun. Succede universitarului Ion Lascu, un exeget al lui Camus, de bună calitate. A existat însă, în enumerarea unor linii de sens a acţiunilor viitoare, o referire la un eveniment cu o simbolistică aparte, cum ar fi Festivalul Internaţional „Macedonski” (ediţia a 4-a, 27-28 mai 2022) fără a se pune accentele cuvenite. Promotorul acestui eveniment, despre care am scris la vremea respectivă, n-a fost filiala Craiova USR (considerată partener), ci scriitorul Ion Munteanu, ca persoană fizică. Pe care, moralmente cel puţin, l-am susţinut în demersul său, de anul trecut, dar şi din anii anteriori. Noul amplasament al bustului marelui scriitor, din Grădina Botanică, de acum doi ani, suita de evenimente ocazionate de celebrarea scriitorului Al. Macedonski, cu sprijinul generos al Consiliului Judeţean Dolj, prin Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, Primăria Craiova prin Casa de Cultură „Traian Demetrescu”, numărul apreciabil de scriitori din ţară şi străinătate (poeţi, prozatori, eseişti, critici şi istorici literari) întreg programul şi comunicările făcute, regăsite în volumul „Caiete macedonskiene” (vol. IV) prin nivelul lor elevat completează studii de referinţă riguroase, precum cel al lui Adrian Marino. Cum şi celelalte trei ediţii ale Festivalului Internaţional „Macedonski” fuseseră realizate, de asemenea, sub patronajul menţionat, înseamnă că prin persuasiunea demersurilor, Ion Munteanu a reuşit să implice şi instituţiile enunţate, receptive la un asemenea proiect. Lumea scriitorilor este una „mai altfel”, cu inadecvările ei, de când ne ştim. Dar când s-a obţinut din partea Consiliului Judeţean Dolj alocarea sumei de un miliard lei vechi, pentru repararea Casei Memoriale din Pometeşti, comuna Goieşti, unde a copilărit în deceniul al V-lea şi VI-lea din veacul trecut, înseamnă că s-a lucrat bine. Cum nu puţine din proiectele imediate ale filialei Dolj a USR (sediu nou, atribuirea de denumiri unor spaţii publice legate de personalităţi ale culturii Olteniei, ş.a.m.d.) presupun o fertilă colaborare cu Primăria Craiova, Consiliul Judeţean Dolj, va fi nevoie nu doar de perseverenţă, ci şi de o afabilitate, cordialitate, prezentare convingătoare, toate cu un surâs subînţeles în coţul gurii şi al ochiului. Şi noianul de proiecte fireşti, asumate, ţine de noul preşedinte ales, comitetul de conducere al filialei Craiova ş.a.m.d.. Evident nu trebuie să amestecăm lucrurile. Dacă nu recunoaştem, la dimensiunile fireşti, meritele celor care au făcut câte ceva concret, care dăinuie, înseamnă că la fel se va întâmpla, şi în continuare. Şi preferabil este, în astfel de circumstanţe, să-ţi vezi de treabă. Judecata categorică e uneori un fenomen colateral al sărăciei sufleteşti, al unei firi nemiloase, dacă nu al stupidităţii pur şi simplu. Dacă exagerez o fac cu seninătate. Am stăruit asupra cazului scriitorului Ion Munteanu, doctor în Filozofie, autorul unor cărţi notabile, lecturând recent volumul IV al „Caietelor” care realmente mi-au dat o satisfacţie nu uşor de descris. În colo să auzim numai de bine, despre filiala Dolj a Uniunii Scriitorilor.
