Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu : “Suntem singurul oraş din România, care are o strategie Green City”

La uşa cabinetului primarului Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, rare sunt momentele când de la primele ore ale dimineţii, până seara târziu, cineva nu aşteaptă să intre. Fie din personalul primăriei, fie din rândul celui al regiilor subordonate, al unităţilor sanitare sau al celor de învăţământ ş.a.m.d.. Toţi au treburi urgente sau au fost invitaţi pentru discuţii eminamente administrative. Pauzele, momentele de respiro, sunt o mană cerească. Pentru întâlnirea noastră, confirmată telefonic, am fost punctuali, circumscriindu-ne rigorilor instituite şi le includem şi pe cele sanitare. Un zâmbet de circumstanţă şi uzualele formule de politeţe au prefaţat dialogul de faţă, despre un noian de probleme aflate pe agenda primarului şi aşteptarea craiovenilor. Nici o surpriză: Lia Olguţa Vasilescu, fără complimente irelevante. pleacă bine din start, aproape dezarmant, la fiecare temă avansată. Cadenţa impecabilă, siguranţa discursului, buna cunoaştere a lucrurilor, nimic euforic, nici o volută barocă, totul dublat de o sensibilitate existenţială, o rigoare nelipsită de fineţe analitică sau cordialitate care exclude orice formă de complezenţă, de abilitate acomodantă. Se simte repede că ştie despre ce vorbeşte şi vorbeşte numai despre ceea ce ştie. Stăpâneşte lucrurile. Bun administrator al propriei cariere politice, Lia Olguţa Vasilescu arată bine. E spontană, suculentă, promptă în replică, stăpâneşte limba română, fără să alunece în râzgăială livrească. Ceea ce contează la un primar de mare municipiu, cum e Craiova. A revenit în primărie, după alegerile din septembrie anul trecut şi nu a avut nevoie de nici o acomodare. Deplânge bugetul, mult sub aşteptări, nu face trimiteri politice, care poate işi aveau rostul lor şi rămâne încrezătoare. Nu avansează proiecte irealizabile, dar ceea ce ştie că se poate înfăptui, cu susţinerea financiară existentă, spune răspicat. Nu omite nici un detaliu când vine vorba de racordarea, să îi spunem aşa, Craiovei la exigenţele de mediu ale UE, mai mult vrea să se vorbească despre un „oraş verde” şi multe altele. În câteva rânduri, amănunt sesizabil, a revenit la infrastructura sanitară existentă, la care a contribuit nemijlocit, cu rolul ei imens în confruntarea cu Covid-19. A fost momentul în care a părut puţin patetică. Deloc mânioasă, dar deloc, deşi mai este hărţuită aiuristic, fad prevenitoare, nu se lasă copleşită de lehamite. Şi la o privire mai atentă, dincolo de forma uneori abruptă a exprimării, se întrevede vulnerabilitatea şi un mod inimitabil de a lua totul în serios, chiar şi acele lucruri pe care mulţi le tratează de regulă ca neesenţiale. Lia Olguţa Vasilescu este primarul Craiovei. La al treilea  mandat consecutiv, cel de al doilea fiind întrerupt, după cum se ştie, pentru a prelua funcţia de ministru al Muncii, unul de referinţă. Fireşte că a învăţat meseria de ales local. Nu îngăduie în preajma ei supeficialitate, improvizaţia, eschiva şi falsul. Disciplina, rigoarea şi punctualitatea rămân repere definitorii. Dacă asta resimt oamenii Craiovei atunci e în regulă. Dacă nu, înseamnă că alegerea celor care au votat-o n-a fost inspirată. Însă, când conştientizezi asta, faci din hărnicie şi devotament principalele virtuţi. Poate că judecata de faţă se dovedeşte pripită şi schematică. Interviul care urmează vă va lămuri în bună măsură. A face lucruri care trebuie făcute, a dubla formularea normei prin acţiune normală şi normativă, iată marele deziderat – deloc banal al primarului care întruchipează cu maximă onestitae aşteptărilor craiovenilor, convinsă bănuim că „banalitatea te mântuie”.

Bugetul va fi neîndestulător

           Zilele acestea, toate administraţiile construiesc bugetele locale. Cum arată proiectul de buget al municipiului Craiova pentru 2021 ?

Anul acesta vom avea un buget estimat la 161 milioane de euro. Din păcate, însă, nu vom accesa foarte multe fonduri europene, aşa cum eram obişnuiţi, pentru că, până în acest moment, nu au fost lansate ghidurile de finanţare pe fonduri europene, motiv pentru care aşteptăm luna iulie, cel mai optimist termen dat de Guvern, ca să fie lansate aceste ghiduri. Ceea ce este foarte clar este că anul acesta va fi compromis din punctul de vedere al accesării de noi fonduri europene. Dar vom continua proiectele aflate deja în derulare, asta e o certitudine.

         Care este cel mai important proiect şi cum decurge implementarea lui în acest moment ?

Cel mai important proiect pe fonduri europene este aducţiunea Firului II Izvarna, unde deja suntem destul de avansaţi, în sensul că licitaţia pentru două tronsoane este deja finalizată. Am reuşit să deblocăm exproprierile şi la judeţul Dolj şi la judeţul Gorj. În Gorj, am pierdut vreo 3 luni de zile, până ni s-au aprobat planurile parcelare. Şi bineînţeles, contractele de canalizare, unul dintre ele este deja semnat pentru partea de vest a oraşului Craiova, urmează să intre şi estul la semnat în zilele următoare, asta însemnând că în toate cartierele de periferie, vom demara deja lucrările de canalizare. Termenul de finalizare şi pentru Izvarna şi pentru canalizarea oraşului este de 3 ani. Undeva, în anul 2023, ar trebui să avem toată Craiova racordată la reţeaua de canalizare, iar în ceae ce priveşte aducţiunea a Firului II Izvarna, absolut toţi craiovenii se vor putea alimenta cu apă de izvor de la robinet.

Digitalizarea  în aparatul administrativ

         Ce investiţii veţi face, mai concret,  anul acesta ?

În ceea ce priveşte investiţiile pe care le facem anul acesta pe bugetul local sunt echipamentele pe care le avem pentru cele două stadioane, cel de fotbal şi cel de atletism, achiziţie de corpuri de semaforizare, două parcări supraetajate la Fraţii Goleşti şi la Piaţa Centrală.

De asemenea, avem în vedere amenajările celor două clădiri ale Primăriei. Mergem mult pe partea de digitalizare în aparatul administrativ al muncipiului Craiova.

Pentru unităţile de învăţământ vom aloca anul acesta aproximativ 2 milioane de euro, bani doar de la bugetul local, dar dacă ne gândim că suntem cu o continuitate pe un proiect de finanţare al BERD-ului pentru 12 clădiri şi de asemenea, dacă ne gândim la faptul că mai sunt şi alte unităţi şcolare unde se lucrează pe fonduri europene, probabil, că la finalul anului, ne vom putea lăuda cu foarte multe şcoli, care vor fi reabilitate în totalitate, inclusiv cu mobilier şcolar.

Vom extinde anul acesta Cimitirul Craiova Nord 2, pentru că este o problemă stringentă lipsa locurilor de veci în oraş.

Investim şi în sistemul de semaforizare, în sistemul de camere video şi ne propunem să achiziţionăm 3500 de camere video pentru toate locuri de joacă din oraş pentru platformele de gunoi, precum şi pentru toată zona de periferie, unde, din păcate, cetăţenii certaţi cu bunul simţ, continuă să arunce tone de gunoaie.

         A trecut iarna, dar nu putem să nu vă întrebăm, cu ce o să ne încălzim la iarna viitoare….

       Pregătim un nou studiu pentru încălzirea oraşului pentru următorii ani, pentru că avem această problemă a Termoficării. Urmează ca instanţa să se propunţe pe procedura de faliment. Înfiinţăm o nouă societate, dar asta nu înseamnă că nu ne gândim şi la soluţiile de viitor, pentru că nu ştim ce se întâmplă cu Complexul Energetic Oltenia peste doi ani şi atunci trebuie să achiziţionăm un studiu în care să ni se dea o soluţie de încălzire pentru urmnătorii ani ca să ştim şi pe ce ne axăm în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri europene.

Infrastructura… Cum stăm cu  proiectele de asfaltare ?

Anul acesta finalizăm 35 de străzi care sunt finanţate pentru execuţie şi am solicitat angajaţiilor Primăriei să avem un acord-cadru pentru toate străzile care nu au fost reabilitate. Este vorba de peste 200 de străzi. În momentul în care se va trage conducta de canalizare prin acel contract foarte mare, care înseamnă canalizarea întregului oraş, să putem să asfaltăm imediat. Vrem să facem şi câteva exproprieri pentru zona Balta Craioviţei, aproximativ 4 proprietăţi pentru că vrem ca Bulevardul Tineretului să fie unit cu Bulevardului Râului printr-un alt bulevard prevăzut cu patru benzi. Deja am găsit soluţii de finanţare. Începem de asemenea, anul acesta străpungerea pentru strada Traian Lalescu, continuăm podul de la Melineşti şi începem execuţia pentru Podul Electroputere, care va trebui să fie complet reabilitat. În acelaşi timp, în proiectul de buget vor fi prinse foarte multe concursuri de soluţii pentru zonele din oraş pe care le pregătim pentru regenerarea urbană cu finanţare europeană. Adică, o parte a cartierului Brazda lui Novac, facem tot ceea ce înseamnă domeniul public, mobilier urban, spaţii verzi, străzi, trotuare, cum vor arăta magazinele de la parter, absolut tot va fi prins în acest concurs de soluţii pe care îl organizăm cu Uniunea Arhitecţilor din România, astfel încât, în momentul în care ne vin banii europeneni, să nu mai pierdem timpul şi să începem execuţia.

16 autobuze noi vor fi la dispoziţia elevilor

          S-a discutat foarte mult despre transportul şcolar. Când va fi operabil ? Şi cu ce autobuze se va face ?

Noi luasem în calcul să începem transportul şcolar chiar de săptămâna viitioare. Dar am avut o discuţie cu directorii de şcoli care sunt în proiectul pilot şi ne-au rugat să începem să derulăm acest proiect după vacanţa şcolară ca să aibă timp să se organizeze. Am constatat că la Şcoala Traian majoritatea copiilor nu locuiesc în zona respectivă, sunt foarte mulţi care vin din localităţile învecinate, de la Cârcea sau de la Malu Mare şi atunci ne-am gândit că o să evităm aglomeraţia şi în zona Brâncuşi sau pe Principatele Unite, dar şi în zona de la Calul Mort, unde în loc să vină 80 de maşini care să aducă elevii, este mult mai simplu să trimitem două autobuze şcolare. Avem deja cele 16 autobuze achiziţionate pe fonduri europene care sunt în curtea RAT, iar la ora aceasta, se face recepţia, astfel încât, acest transport şcolar să-l facem cu autobuze noi.

Începem cu două zone pilot anul acesta, cu Brâncuşi-Principatele Unite, unde sunt două licee şi două şcoli gimnaziale, Liceul CFR şi C-tin Brâncuşi, respectiv Şcoala Terraveda  şi Şcoala Traian şi zona centrală unde sunt cele două Colegii, Carol I şi Elena Cuza. Urmând ca din septembrie să extindem la cât mai multe zone din oraş. De altfel, vreau să  vă spun că tot pe finanţare europeană, ne-am propus să achiziţionăm  200 de autobuze electrice, 100 pentru transportul şcolar şi 100 pentru Zona Metropolitană, pentru că toţi primarii din acesată zonă solicită transport care să fie făcut de RAT. Dar în ceea ce priveşte şcolile, vreau să vă mai dau o veste bună şi anume că şcolile vor fi deschise inclusiv după perioada cursurilor pentru copiii din cartiere, aşa cum se întâmpla odinioară. Avem deja un proiect pilot, la Şcoala Mircea Eliade, unde am realizat o bază sportivă doar pentru elevii şcolii respective şi încă o bază sportivă, separată printr-un gard de prima, care va fi deschisă inclusiv pe parcursul nopţii, pentru toţi locuitorii din cartier, care doresc să facă sport. Asta însemnând baschet, fotbal, etc.

Extensia  zonei de Green City

            Un subiect extrem de important este mediul, protecţia mediului, calitatea aerului şi poluarea. În această direcţie la ce proiecte v-aţi gândit ?

Avem un studiu pe care vrem să-l finalizăm anul acesta pentru calitatea aerului şi ne vom axa mult pe zona de Green City, ceea ce înseamnă că vom avea şi prima faţadă verde pe o şcoală. Şi ne propunem ca la toate şcolile, pereţii care nu au ferestre să beneficieze de aceste grădini suspendate. Avem în proiectare şi parcuri noi. Anul acesta vom dota Parcul Corniţoiu cu mobilier urban şi spaţii verzi foarte frumoase. Şi ne mai propunem, ca pe fonduri europene, să amenajăm alte două parcuri noi în zona Cernele şi în Valea Şarpelui, suntem deja în grafic şi sunt convinsă că vom fi gata când se deschid axele pentru fondurile europene.

Vrem să finalizăm anul acesta Registrul Spaţiilor Verzi, iar în acest context, am prevăzut şi bani pentru PUG-ul localităţii care ar trebui să se finalizeze anul viitor. Avem un acord-cadru pentru locurile de joacă, pe care vrem de asemenea să le reabilităm, acord-cadru pentru proiectare tot ceea ce înseamnă pasaje rutiere, clădiri pentru reabilitarea termică, inclusiv execuţii. Adică, încercăm să fim înaintea fondurilor europene pregătiţi cu partea de documentaţie.

            Am vrea să mai stăruim pe acest subiect : concretizaţi, aşadar, intenţiile imediate

Craiova este singurul oraş din România, care are o strategie Green City, aprobată de Consiliul Local. O strategie care a fost plătită de BERD şi dată nouă cu titlul gratuit, executată de una dintre cele mai mari firme din Europa, care a mai făcut strategia pentru alte patru capitale europene. Şi în această strategie avem prevăzut extinderea spaţiilor verzi ale municipalităţii. Am căutat terenuri unde am putea să avem parcuri noi, din păcate, nu mai sunt terenuri disponibile cu suprafeţe mari pe care să poată să fie plantaţi foarte mulţi copaci. Şi de aceea am zis că ar fi poate bine să începem chiar de anul acesta, cu proiectul Parcului Corniţoiu, unde avem 3,7 hectare. Apoi de anul viitor, să facem un parc pe fonduri europene, inclusiv cu locuri de joacă şi spaţii destinate plimbării câinilor. Iar pe fosta groapă de gunoi, unde noi de-a lungul anilor am mai încercat să facem şi alte proiecte, vom face un alt parc. De când am venit în Primărie am avut mai multe discuţii cu arhitecţii, cu cei de la Urbanism şi am decis împreună că orice se va construi de acum încolo în Craiova, trebuie să aibă faţadă verde, altfel nu primi autorizaţie de construire. Inclusiv pe instituţiile publice, mai puţin cele care sunt monument istoric. Am preluat acest proiect de la Primăria Sectorului 4, care deja are o faţadă verde la o şcoală, care este verde inclusiv în timpul iernii. Atunci când vom convinge şi locuitorii din imobilele mai vechi să acceseze acest program, vom căuta finanţare europeană, ca să putem să finanţăm proiectul respectiv. Cel mai bine ar fi să urmăriţi să vedeţi ceea ce se va întâmpla cu Calea Bucureşti. Noi deja am demarat un proiect destul de amplu de reabilitare a scărilor de bloc, a aleilor care sunt în zona blocului, a spaţiilor verzi, iar undeva în luna iunie, veţi vedea cum va arăta această zonă. Craiova a primit acum câţiva ani premiul pentru cele mai frumoase parcuri din România şi sunt convinsă că şi de acum înainte vom putea să dăm lecţii în ceea ce priveşte acest domeniu.

 Finanţăm studiul de fezabilitatea pentru Spitalul de Pediatrie

        Nu vrem să dăm nicio conotaţie politică acestui subiect, pentru că este unul prea important, fiind vorba despre educaţie, dar am vrea să ştim dacă se poate face reabilitarea Colegiului Naţional Carol I fără contribuţia municipalităţii ?

Nu, nu se poate face. În primul rând, că noi am finanţat până în acest moment, toată parte de documentaţie : expertiza tehnică a clădirii, studiul de fezabilitate, o parte consistentă din proiectare. Dar, în 2018, noi ne-am dat seama că nu avem posibilitatea să finanţăm cu 20 de milioane de euro, o investiţie de aşa amploare, şi atunci, întreg proiectul a fost transmis CNI, care, din păcate , în ultimii doi ani de zile nu a făcut nimic până în acest moment, ca să înceapă execuţia propriu zisă a reabilitării clădirii. Înţeleg că în luna ianuarie s-a terminat licitaţia, dar contractul abia s-a semnat în luna martie. Aşadar, este clar că nu a existat o preocupare majoră a celor de la guvernare pentru această clădire, care este una emblematică pentru oraşul nostru. Pe mine nu m-a deranjat că nu am fost invitată la semnarea contractului. Dar mă deranjează faptul că nici până la acest moment, nu mi s-a transmis documentanţia de la CNI, ca să putem să trecem în proiectul de buget partea noastră de co-finanţare, pentru că trebuie să venim şi noi cu 13 miliarde de lei vechi. Iar eu nu pot să pun în proiect această sumă de bani, din moment ce eu nu am încă documentaţia transmisă de CNI, probabil că se va transmite lunile viitoare. Rectificare bugetară va fi în luna iunie şi abia atunci vom stabili şi noi în buget co-finanţarea. Dar asta nu înseamnă că investiţia stă pe loc. CNI poate să înceapă lucrările pe fondurile ei şi abia la finele anului să ne ceară şi nouă partea noastră de co-finanţare pentru a asigura continuitatea acestei lucrări.

Fără reabilitarea, dotarea şi modernizarea Spitalului de Boli Infecţioase Victor Babeş şi a celorlalte unităţi spitaliceşti din subordinea Primăriei Craiova, precum şi fără majorarea substanţială a veniturilor  medicilor şi asistenţilor, am fi putut face faţă acestei pandemii care ne-a pus pe toţi la grele încercări ?

Imposibil. În primul rând, pentru că noi pierdeam cam 2000 de medici pe an. Când eram ministrul Muncii, spuneam de fiecare dată că lanterna roşie pentru noi sunt medicii şi asistentele. Ne-am dat seama că trebuie să creştem salariile, inclusiv în administraţie, pentru că nu puteai să păstrezi pe post un specialist cu salariul minim. Dar am stabilit atunci, în Guvern, că prioritar sunt medicii şi asistentele şi dacă nu luăm măsuri rapide, vom avea deficit de personal în toate spitalele. Şi am hotărât ca această categorie să urce direct pe grila din 2022. Toate celelalte categorii de bugetari urmând să parcurgă grila etapizat, în fiecare an primind o anumită sumă de bani.

Fără reabilitarea Spitalului de Boli Infecţioase şi fără construirea unui spital nou, primul de la Revoluţie, care este şi suport Covid  nu am fi putut să asigurăm numărul de paturi pentru bolnavii de Covid, în ultimul am. Şi acum avem o situaţie disperată, pentru că nu mai sunt paturi libere la ATI. Am vorbit mult despre investiţiile pe care le face Primăria Craiova, dar nu m-am referit la ceea ce fac unităţile spitaliceşti din subordinea municipalităţii, unde au fost alocaţi alţi bani. Fiecare spital va primi doar pentru următoarele 3 luni de zile o sumă de 500.000 de euro, plus că la Spitalul Filantropa finanţăm studiul de fezabilitatea pentru Spitalul de Pediatrie, care înseamnă construcţia unui corp cu 7 etaje, cu două etaje de săli de operaţie. Este unul dintre cele mai aşteptate proiecte pe care le-am realizat până acum.

         Este riscant să se discute în această perioadă de o eventuală scădere de salariu la personalul medical ?

        În primul rând, nu cred că se va întmpla acest lucru. Nu vor avea curaj. Când a trebuit să inaugurăm centrele de vaccinare, am constatat că nu putem să luăm niciun medic şi niciun asistent de la spitalele pe care le avem în subordine, pentru că de când a început această oandemie, ei au lucrat non-stop, nu şi-au luat concedii, nu şi-au luat zile libere. Guvernul şi-a asumat aceste centre de vaccinare, dar nu am primit nicio finnaţare de la Guvern,  banii sunt doar de la noi, din bugetul local. În plus, ni s-a pus nouă în sarcină să asigurăm personalul medical pentru aceste centre. Şi a trebuit să lansăm anunţări de angajare pentru că nu mai avem de unde să luăm personal medical. Aşadar, în momentul în care decizi să scazi salariile personalului medical, mai ales într-un moment de pandemie, când toată Europa are deficit de personal şi caută personal medical, atunci e clar ce se va întâmpla, un adevărat exod. Nu suntem în top în ceea ce priveşte grila de salarizare la medici, în Europa, dar suntem undeva peste media europeană şi asta înseamnă salarii decente.

Nu mi-am dorit funcţia “lider maximo” al PSD

        Fostul premier al României, doamna Viorica Dăncilă, în cartea sa de memorii “Partea mea de adevăr”a menţionat faptul că Liviu Dragnea, când a părăsit scena politică, în condiţiile în care a părăsit-o, cum bine ştim, a spus că la conducerea partidului să vină Lia Olguţa Vasilescu. Cum comentaţi acest aspect ?

         Mi s-a mai pus această întrebare chiar în anul 2019, când Codrin Ştefănescu a confirmat această discuţie care a avut loc între Liviu Dragnea şi Viorica Dăncilă, dar eu nu ştiu despre această discuţie. La vremea respectivă cu mine nu a vorbit nimeni despre acest lucru. Cert este că pe mine nu m-a interesat niciodată să iau conducerea partidului. Dacă m-ar fi interesat, probabil că aş fi candidat la Congres. Dar m-am gândit în ultimii doi ani de zile, că cel mai bine, pentru mine, pentru familia mea, pentru că am un băiat minor, ar fi să mă întorc la Craiova şi să continui proiectele pe care le-am demarat în mandatul meu trecut de primar.

Interviu realizat de MARGA BULUGEAN şi MIRCEA CANŢĂR