Omul tranziţiei, între dictatura franchistă şi democraţie, în Spania, Adolfo Suarez, a decedat, duminică, într-o clinică din Madrid, la vârsta de 81 de ani, suferind de maladia Alzheimer. Consider unul dintre principalii actori politici ai anilor care au urmat dictaturii lui Franco (1939-1975), Adolfo Suarez a fost numit, în 1976, în funcţia de premier de regele Juan Carlos, mandatul său fiind validat de alegerile democratice, organizate la 15 iunie 1977, când s-a prezentat în fruntea partidului centrist, Uniunea Centrului Democratic (UCD). Între primele legi pe care le-a adoptat, s-au aflat consacrarea dreptului asociaţiilor politice, desfiinţarea tribunalului de ordine publică, amnistia deţinuţilor politici, legalizarea sindicatelor, legalizarea Partidului Comunist, pentru care Santiago Carrillo l-a definit un „anticomunist inteligent”, semnarea Pactului de la Moncloa, premergător redactării Constituţiei din 1978. A demisionat în ianuarie 1981. O lună mai târziu, la 23 februarie, a avut loc tentativa de lovitură de stat din Parlament, organizată de militarii din subordinea lui Fernando Tejero şi, alături de generalul Manuel Butierres Mellado şi Santiago Carrillo, a refuzat să se culce la podea sub ameninţarea armelor. Spania va avea câteva zile de doliu naţional în semn de omagiu adus celui care a contribuit, într-o manieră excepţională, la reinstaurarea democraţiei spaniole.
