Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu – Plopșor” al Academiei Române, din Craiova a inițiat un program pentru celebrarea solemnă a Revoluției de la 1821 și a personalității lui Tudor Vladimirescu în anul în care se împlinesc două secole de la acest eveniment care a marcat începutul procesului de renaștere națională a României.
Pornind de la reperele cronologice ale desfășurării Revoluției române de la 1821, colectivul de cercetători din cadrul Institutului a pregătit un calendar de activități pentru anul 2021, care să prezinte momentele și acțiunile desfășurate cu două secole în urmă, precum și urmările revoluției. În susținerea acestui proiect, o atenție deosebită a fost acordată instituțiilor de învățământ din Oltenia, unele purtând numele marelui erou național, astfel încât elevii și studenții pasionați de istorie vor avea posibilitatea să participe la dezbateri în cadrul proiectului „Amfiteatrul Tudor Vladimirescu”.
„Revoluţia de la 1821 a strigat dreptate şi a vrut ca tot românul să fie liber si egal, ca statul să se facă românesc. Ea fu o revoluţie democratică. Revoluţia de la 1848 a vrut ca românul sa fie nu numai liber, dar şi proprietar, fără care libertatea e mincinoasă. Pentru aceea adaugă la deviza sa cuvântul frăţiei, această condiţie de căpetenie a progresului social. Ea fu o revoluţie socială. Revoluţia viitoare… va cere unitatea şi libertatea naţională. Deviza ei va fi: Dreptate, Frăţie, Unitate! Ea va fi o revoluţie naţională” scria marele istoric Nicolae Bălcescu. Deşi înfrântă prin intervenţia armatelor otomane, Revoluţia lui Tudor de acum două secole a reuşit să determine sfârşitul epocii fanariote prin restabilirea domniilor pământene, lucru care a dus la înlăturarea gravelor prejudicii aduse de Poartă statutului de autonomie al celor două Ţări Române. Revoluţia lui Tudor a reprezentat preludiul formării statului modern, o afirmare a conştiinţei naţionale, rezultat al dezvoltării unitare a naţiunii române.
„Memoria istorică, faptele de vitejie probate de cei care au scris file în istoria neamului românesc, reperele de istoriografie ce și-au lăsat o amprentă puternică în devenirea noastră în plin proces de emancipare națională sunt argumentele care au stat la baza colaborării cu instituțiile școlare din Oltenia. Elevii reprezintă, dintotdeauna, elementul deosebit de important al cunoașterii și păstrării memoriei istorice proprii” ne-a precizat cercet. șt. III, dr. Anca Ceaușescu de la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu – Plopșor” al Academiei Române, din Craiova.
Pentru a sublinia importanța organizării revoluționare din februarie 1821, Institutul va organiza, în data de 25 februarie a.c., în intervalul orar 12.00-14.00, un workshop online, având ca titlu Tabăra revoluționară de la Țânțăreni din februarie 1821. Manifestarea științifică va fi coordonată de prof. univ. dr. Cezar Gabriel Avram și prof. univ. dr. Dinică Ciobotea. Temele alese sunt reprezentative pentru acest demers salutar.
Vor conferenția: prof. dr. Cezar Avram, Trezirea națiunilor 1800-1830. De la bizantinismul fanariot la revoluții; prof. dr. Dinică Ciobotea, Începuturile revoluției conduse de Tudor Vladimirescu; prof. dr. Tudor Rățoi, Prima adunare a pandurilor mehedințeni și gorjeni la Padeș; cercet. șt. III, dr. Gabriel Croitoru, Drumul revoluționarilor pe Valea Motrului; prof. dr. Vladimir Osiac, 1821. Tabăra pandurilor de la Țânțăreni; dr. Emilian Cojocaru, Satele de pe raza comunei Țânțăreni legate de Adunarea norodului și Tudor Vladimirescu din februarie 1821; cercet. șt. III, dr. Narcisa-Maria Mitu, Drumul revoluționarilor de la Țânțăreni la Slatina.
„Amfiteatrul Tudor Vladimirescu” va găzdui cercetători, cadre didactice, masteranzi și elevi din cadrul instituțiilor de profil din Oltenia. „Pentru început, vor colabora în cadrul acestuia cadre didactice și elevi din Craiova, de la Colegiul Național Militar „Tudor Vladimirescu” – coord. prof. Nori Cadea, Colegiul Național Carol I – coord. prof. Luminița Gugu, Seminarul Teologic „Sfântul Grigorie Teologul” – coord. arhid. prof. dr. Ionuț Pătularu, arhid. prof. dr. Anghel Stăiculescu, diac. prof. Emil Manea, din Drobeta Turnu Severin de la Colegiul Național „Ștefan Odobleja” – coord. prof. Florentina Watzlawek, prof. Șuitariu Daniela Mihaela, prof. Borugă Bianca și din Târgu Jiu de la Colegiul Național „Tudor Vladimirescu” – coord. prof. Mărăcine Claudiu”, a precizat doamna cercet. șt. III, dr. Georgeta Ghionea de la Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu – Plopșor” al Academiei Române, din Craiova.
