Despre acordul de încetare a violenţelor din Piaţa Independenţei, „Maidan”, din centrul Kievului, semnat vineri după-amiază de Viktor Ianukovici cu liderii opoziţiei – Arseni Iatseniuk, Vitali Kliciko şi Oleh Tiachnybok – în medierea miniştrilor de Externe german, francez şi polonez şi a reprezentantului diplomaţiei ruse, care nu l-a parafat, dar a contribuit la înţelegerea convenită, nu se mai vorbeşte. De parcă ar fi fost dat imediat uitării, dar nu înainte de a fi respins de manifestanţii „Maidanului”. Asta deşi, vineri seara, fusese salutat de toate cancelariile europene, ca un pas spre normalizare. A doua zi, sâmbătă, evenimentele s-au precipitat la Kiev, basculând tot ce se convenise cu o zi înainte. Parlamentul (Rada), cu un nou preşedinte – Olexandr Turcinov (adjunctul Iuliei Timoşenko în partidul Batkivcitcina) – auto-desemnat şi preşedinte interimar, în cursul zilei de ieri, a votat eliberarea imediată a opozantei, încarcerată de peste doi ani, care a şi fost adusă la Kiev, pe „Maidan”, unde, potrivit jurnalistului de la publicaţia anglofonă „Kyiv Post”, Christopher Miller, a fost primită cu scepticism de o parte a manifestanţilor. Deputaţii – inclusiv cei din Partidul Regiunilor, mulţi defectând deja – au fixat data de 25 mai a.c. pentru desfăşurarea alegerilor anticipate, destituindu-l de facto pe Viktor Ianukovici, care în primul moment acceptase, înainte de a retracta. Valentin Nalivaytchenko a fost numit în fruntea serviciilor speciale (SBU), funcţie ocupată pe mandatul preşedintelui Viktor Iuşcenko. Procurorul general Viktor Pchonka a fost revocat şi urma să fie arestat, dar chestiunea legitimităţii şi autoritatea noilor numiţi rămâne în suspensie. Viktor Ianukovici a denunţat o lovitură de stat, refugiindu-se în regiunea Harkov, de unde a vorbit de „vandalism” şi „banditism”. Ţara este împărţită în două de mai multă vreme, mai exact între estul rusofon şi vestul rusofob. Între estul ortodox şi vestul catolic. Sâmbătă seara, Casa Albă a salutat eliberarea Iuliei Timoşenko, după ce acelaşi lucru îl făcuse preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a denunţat doar atitudinea opoziţiei ucrainene, care a jucat la cacealma în urma acordului convenit cu preşedintele Ianukovici, punând în gardă asupra ameninţării privind suveranitatea ţării. „Maidanul” a câştigat temporar, cu preţul morţilor şi răniţilor – piesă tragică şi absurdă, caducă în comparaţie cu „revoluţia portocalie” din 2004, dar revenirea la normal după un război urban este mai mult decât improbabilă. Toate ingredientele incertitudinii nu lipsesc. Apoi, în nici un moment al celor trei luni, cât a durat contestarea puterii în piaţa centrală a Kievului, „Maidan”, eliberarea Iuliei Timoşenko n-a constituit o revendicare sau o motivare. De când Parlamentul eliberează direct persoane condamnate? La Moscova, autorităţile au criticat nerespectarea acordului politic semnat între opoziţie şi Viktor Ianukovici, vorbind de un atentat la suveranitatea de stat. Şi referirea vizează inclusiv regiunea cheie, Crimeea, unde, la Sevastopol, staţionează flota rusă. Căderea lui Viktor Ianukovici, prost văzut la nivelul Uniunii Europene după refuzul semnării Acordului de asociere, anul trecut, la Vilnius, este un scenariu catastrofal pentru Vladimir Putin, căruia spectrul „revoluţiei portocalii” i-a revenit în faţa ochilor. Imaginea palatului somptuos al lui Ianukovici, deschis contemplării media şi publicului, proiectează însă profilul moral indecent al celui pe care liderul rus l-a întâlnit la Soci. În fine, succesul marelui proiect al preşedintelui rus, Uniunea Eurasiatică, înaintea Uniunii Vamale, la care urma să participe şi Ucraina, deturnată de la aspiraţiile europene, încurcă pentru o vreme lucrurile, deşi, din punct de vedere economic, Ucraina este la pământ, şi îşi lega unele speranţe de „injecţia” de 15 miliarde euro, la care se adăuga reducerea preţului la gaze, din partea Rusiei. Sâmbătă, ministrul polonez al Afacerilor Externe, Radoslaw Sikorski, a estimat, pe contul Twitter, că evenimentele de la Kiev nu constituie o lovitură de stat. „Clădirile guvernamentale au fost abandonate. Preşedintele Ianukovici a avut la dispoziţie 24 de ore pentru a semna intrarea în vigoare a Constituţiei din 2004”. Ori, în temeiul acestei Constituţii, preşedintele Parlamentului îşi poate asuma funcţia de şef de stat în caz de vacantare. O nouă majoritate parlamentară, pentru formarea unui guvern de uniune naţională, încă nu s-a constituit, dar parlamentul urma să voteze ieri confiscarea de către stat a luxoasei reşedinţe a preşedintelui Viktor Ianukovici, şi e doar începutul. Dacă îl va lăsa sau nu din braţe Rusia, rămâne de urmărit. Oricum, cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele rus Vladimir Putin au avut o convorbire telefonică în care au convenit asupra faptului “că Ucraina trebuie să aibă rapid un guvern în măsură să asigure integritatea teritorială care trebuie prezervată”, potrivit unui comunicat al cancelariei germane în care plecarea lui Ianukovici nu a fost evocată.
