Polonia: Bruxelles deschide o acțiune împotriva Tribunalului Constituțional

0
210

Comisia Europeană a deschis în 22 decembrie o acțiune împotriva Tribunalului Constituțional polonez, sursa puterii guvernului de la Varșovia. Acțiunea europeană a fost amânată timp de șase ani.

Într-un final, Comisia Europeană a fost forțată să acționeze împotriva existenței Tribunalului Constituțional polonez sub forma sa actuală.

În luna iulie și apoi în octombrie, această „instanță” pe care UE nu o poate recunoaște, a pus sub semnul întrebării supremația dreptului european față de cel național. Prin urmare, de câteva luni, Polonia nu mai admite legea europeană și nu înțelege s-o mai aplice.

Comisia subliniază că cele două decizii ale Tribunalului polonez încalcă legea europeană anume „principiile generale ale autonomiei, supremației, eficienței și aplicării uniforme a legii UE și a deciziilor cu caracter obligatoriu ale Curții Europene de Justiție”.

Mai clar, prin acest fapt ce are consecințe extrem de grave pentru unitatea europeană ca atare, Polonia s-a sustras incidenței Bruxelles-ului,  ieșind de facto din UE.

Considerat drept piesa centrală a derivei guvernului polonez din ultimii ani, acest Tribunal face de acum obiectul unui „infringement”. Varșovia are prin urmare două luni la dispoziție pentru a reveni asupra atitudinii sale sau pentru a indica că dorește să o facă.

In lipsa acestui răspuns, Bruxelles poate trimite cazul la Curtea Europeană de Justiție, dar nu imediat, ci după alte multe luni de zile

„Am încercat să angajăm un dialog, a explicat pe Twitter comisarul european al justiției Didier Reynders, dar situația nu se ameliorează”.

Problema centrală o reprezintă din nou legea europeană pe care Polonia nu o mai recunoaște. Prin urmare acest „infringement” – singura cale legală a UE de a pedepsi un stat membru în derivă- nu este nici el recunoscut de Polonia.

Situația poate degenera pâna la referirea țării la Curtea Europeană de Justiție – dar nici pe aceasta Varșovia nu o mai recunoaște.

Relațiile tensionate ale Poloniei cu UE pleacă de la multiplele reforme impuse de PiS, aflat de ani de zile la guvernare, pentru a reforma justiția în favoarea sa. Diferitele Curți și instanțe poloneze au fost astfel modelate în ultimii ani în contravenție și în contradicție totală cu valorile fundamentale.

Odată ce Bruxelles a sesizat aceste nereguli, Polonia a decis să înfrunte orice voce europeană, mergând până la a nega supremația legii europene pe care a interpretat-o ca fiind un abuz.

Supremația legii europene este ceea ce definește UE ca atare: un sistem de valori și principii comune la care toate statele membre au aderat în momentul în care apartenența lor la acest club a fost pecetluită prin semnarea Tratatului de de Aderare.

S-a convenit că legea UE câștigă întotdeauna, fără a impune. Cazul Coman este un exemplu foarte bun: Curtea a obligat în 2017 România să îi acorde unui cetățean american dreptul la ședere și la lucru întrucât el era însurat cu un cetățean european. Curtea nu a obligat statul român să recunoască căsătoriile homosexuale. La rândul său premierul polonez Mateusz Morawiecki a afirmat următoarele: „Dacă Comisia Europeană înţelege rău principiul de putere conferit de art. 5 al tratatului UE, care delimitează competenţele Uniuni şi ale statelor membre, este o problemă”. Comisia Europeană a blocat de mai multe luni aprobarea planului de relansare post-Covid al Poloniei, care prevede vărsarea a 23,9 miliarde euro subvenţii şi 12,1 miliarde euro împrumuturi.