Situaţia este inedită: nicio formaţiune politică nu vrea să se asocieze cu partidul de extremă-dreaptă Democraţii Suedezi, care deţin 62 mandate. Regatul nordic a adoptat totuşi bugetul pentru 2019, marcat de un excedent bugetar. De asemenea, Stockholmul a găzduit o conferinţă de pace, sub auspiciile ONU, pe dosarul Yemenului, care s-a soldat cu unele reuşite, în plan umanitar. Cu toate acestea criza politică rămâne evidentă în Riksdag (Adunarea Suedeză). Ex-premierul Stefan Lofven, destituit, gestionează cu guvernul său doar probleme curente. După alegerile parlamentare, situaţia rezultată era următoarea: blocul de stânga (social-democraţi, verzi şi partide de stânga) – 144 de mandate; blocul de dreapta (conservatori, centrişti, liberali, creştin-democraţi) – 143 de mandate, dintr-un total de 349. Potrivit legii, noi alegeri nu pot fi convocate decât după ce deputaţii au respins de patru ori un candidat la postul de premier. Până acum încercările nu s-au epuizat, dar nici nu există şanse ca ele să reuşească.
